La vechiul cimitir armenesc de lângă zidurile penitenciarului Gherla a avut loc o ceremonie funerară aparte, cu cavaleri și săbii.

În ultima zi de iarnă din calendar, la orele amiezii, la capela cimitirului au sosit membrii Ordinului Cavelerii Teutoni, organizație din care a făcut parte și Mircea Tivadar, un armean care a păstrat în suflet mereu orașul copilăriei, Gherla.

Mircea Tivadar (60 de ani) avea gradul de Ofițer Clasa I Teuton și titlul de baron. În luna mai 2017, acesta a fost numit Secretar Mare Cancelar & Referens Armenopolis O.T. al Sfântului Imperiu Roman, de către Marele Priorat Teuton al Cavalerilor „Sfânta Maria” de Ierusalim. S-a stins din viață pe 20 februarie 2018, scrie gherlainfo.ro.

mirceativadarmormantgherla

Urna cu cenușa decedatului a fost purtată până la groapă de Vakar Istvan, conte de Rurikovich și „Mare comandant” al Clujului în cadrul ordinului. Actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj a fost numit în 2017 „Cancelar Imperial al Ordinului Militar Suveran al Cavalerilor Teutoni „Sfânta Maria”.

Slujba de înmormântare a fost oficiată de preotul Szakacs Endre de la biserica armeano-catolică, iar la eveniment au mai fost prezenți Ștefan Ferencz, conte de Rurikovich, Mare Mareșal Imperial al Ordinului, care face parte alături de Vakar Istvan din Marele Consiliu Teuton, baronul Claudiu Pădurean, ofițer clasa I teuton pentru Transilvania și jurnalist clujean, rude și cunoscuți.

Ordinul Cavalerilor Teutoni este un ordin religios german catolic format la sfârșitul secolului al XII-lea la Acră, în Palestina. În Evul Mediu, ordinul era unul religios-militar cruciat. După ce forțele creștine implicate în cruciade au fost învinse, ordinul a fost nevoit să se retragă și s-a mutat, în 1211, în Țara Bârsei, Transilvania, pentru a ajuta regatul Ungariei la apărarea graniței estice de incursiunile cumane și să întărească poziția bisericii catolice într-o zonă în care majoritatea populației era ortodoxă.

10 COMENTARII

  1. Conți, baroni și alte „nobilități” închipuite. Doar niște masoni caraghioși, care subminează credința ortodoxă a neamului românesc. Anatema asupra lor!

  2. In Ardeal și nu numai au fost si sunt incă români greco-catolici care prin faptul că nu sunt de credintă ortodoxă nu sunt cu nimic mai prejos ,știm cu totii de unde s a importat ” credinta ortodoxă a neamului românesc „

    • Adela, nu stii nimic. Ortodoxia nu vine de unde crezi tu.
      Credinta greco-catolica este o inventie nefericita.
      Cel putin pentru romanii din Transilvania a fost o amagire.
      Dupa parasirea ortodoxiei ar fi trebuit sa fie egali cu cei de alta religie. Nu a fost asa. Abia dupa 1918 s-au mai rezolvat aceste probleme.
      Oricum, eu nu-i desconsider pe greco-catolici. Dimpotriva.
      Mai citeste despre religii.
      In ceea ce priveste ordinul D-lui Vakar sau masoneriile, pot spune ca sunt niste „cluburi” bazate pe interese comune oculte care n-au nimic cu credinta.

      • Închinarea la Roma a fost adusă cu tunurile de Gen. Bucow, care a dărâmat peste 150 de biserici și mănăstiri ortodoxe în Ardeal, pentru a îi putea raporta împărătesei Maria Tereza a Austro-Ungariei, succesele în convertirea românilor ardeleni. Aceasta, era notorie în ura și disprețul ei față de români. Ordona Bukow:

        „Mănăstirile de lemn să fie arse pretutindeni, cele de piatră să se distrugă şi să se facă raport Excelenţei sale guvernatorului atât despre restituirea bisericilor, cât şi despre demolarea mănăstirilor. Iar dacă cineva s-ar opune în mod temerar prea înaltei porunci regale dată de mărita comisie să fie pedepsit negreşit cu moarte prin spânzurare sau prin pierderea capului, ca unii care dispreţuiesc poruncile regeşti şi tulbură pacea şi ordinea publică (3, II, p.240)„.

        https://mihailandrei.wordpress.com/2010/08/29/uniatia-incercarea-catolicilor-de-ai-deznationaliza-pe-romani/

  3. Fiecare are dreptul la propriile sale opinii dar nu și la propriilr sale fapte ,fiind romano – catolică respect dreptul fiecăruia indiferent in ce crede sau la ce se inchină,oamenii fiind doar buni sau răi .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.