Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a înfiinţat o comisie prin care ar putea cerceta disciplinar magistraţii. Pe de o parte, decizia lui este salutară pentru că, de multe ori, judecătorii şi procurorii au fost dovediţi că au acţionat în sprijinul a diverse interese, însă, pe de altă parte, magistraţii se plâng că această comisie poate genera abuzuri. Posibilitatea înfiinţării acestei comisii a apărut printr-o reglementare din 2011, însă până acum nici un alt ministru al justiţiei nu a pus în aplicare acest drept.
Robert Cazanciuc, ministrul Justiției, a înființat ”Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor”, prin care ministrul poate fi titular al acțiunii disciplinare. Prin ordinul 3058/C din 15 octombrie a.c. al ministrului Justiţiei Robert Marius Cazanciuc, s-a modificat şi completat „Regulamentul de organizare şi funcţionare a MJ”, valabil din 2011. Articolul 12 al acestui ordin al lui Cazanciuc este extrem de important. La acest articol se decide introducerea unei noi secţiuni în Regulament, prin care se înfiinţează „Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor”.
Conform acestei noi secţiuni din Regulament, „În vederea exercitării atribuţiilor ce revin ministrului justiţiei în calitate de titular al acţiunii disciplinare în cazul abaterilor disciplinare săvârşite de judecători şi procurori, în cadrul ministerului funcţionează Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, denumită în continuare „Comisia”.
Aşadar, Cazanciuc a decis să-şi exercite, aşa cum legea îi permite, dreptul de a ancheta judecători şi procurori pentru presupuse abateri disciplinare, prin intermediul unei comisii.
Cristi Danileţ: “Aşa spune legea, din păcate”
CSM a criticat, încă de la primele inițiative, un astfel de proiect, afirmând că ”este de neconceput ca reprezentanții altei puteri în stat sau ai politicului să aibă posibilitatea de a se îndrepta împotriva magistraților și de a încerca să-i influențeze potrivit scopurilor dorite, prin folosirea subiectivă a acțiunii disciplinare.”
“A renăscut posibilitatea ca magistraţii să fie puşi sub acuzaţie de ministrul justiţiei, om politic, exact cum era mai înainte de 2004 când a fost promovat pachetul de legi pentru reforma justiţiei cerut de UE pentru închiderea capitulului 24 de negocieri în vederea aderării României. Este de reţinut că niciunul din cei cinci miniştri ai justiţiei de la intrarea în vigoare a legii 24 (Predoiu, Ponta, Corlăţeanu, Pivniceru, Cazanciuc) nu a uzat de posibilitatea aceasta. La un moment dat, pe vremea ministrului Corlăţeanu s-a vrut a se folosi acest instrument împotriva judecătorilor din completul de recurs care l-au condamnat pe fostul prim-ministru, dar la presiunea magistraţilor şi presei a renunţat în aceeaşi zi la sesizare.
Prin Ordinul nr. 3.058/C din 15 octombrie 2013 se creează şi mecanismul tehnic prin care ministrul va putea uza de această calitate, de a urmări disciplinar magistraţii – comisia a fost pusă în proiectul de ordin de ministrul Pivniceru în februarie 2013, iar proiectul a fost repus în dezbatere publică de ministrul Cazanciuc în iunie 2013. La nivelul MJ va funcţiona o comisie care va analiza plângerile împotriva magistraţilor. Aceasta va cere Inspecţiei Judiciare (care, potrivit legii, ar trebuie să fie independentă, dar iată că de facto devine dependentă de MJ) să facă verificările şi să răspundă Ministerului. Indiferent de răspunsul Inspecţiei Judiciare, comisia poate propune Ministrului o altă soluţie. Indiferent de propunerea comisiei, ministrul poate adopta, la rândul lui, o altă soluţie. Aşa spune legea, din păcate”, spune Cristi Danileţ, judecător şi membru CSM.
Magistraţi, nu vă speriaţi!
Însă, reprezentanţii Ministerului Justiţiei spun că magistraţii nu ar trebui să se simtă ameninţaţi fără nici un motiv.
“Comisia constituită la nivelul Ministerului Justiţiei are doar atribuţii de analiză a conţinutului memoriilor adresate ministrului justiţiei, pentru a stabilii dacă aspectele sesizate se circumscriu cadrului răspunderii disciplinare. Membri Comisiei nu iau legătura cu magistraţii, nu au acces la dosare aflate pe rolul organelor judiciare, nu pot solicita înscrisuri sau informaţii direct de la instanţe sau parchete. În cazul în care apreciază că sunt necesare orice fel de verificări, Comisia propune ministrului Justiţiei sesizarea Inspecţiei Judiciare, singura instituţie abilitată de lege să controleze activitatea unui magistrat. Practic, ministrul justiţiei acţionează ca un intermediar între petenţi şi Inspecţia Judiciară, putând decide doar să sesizeze sau să nu sesizeze Inspecţia Judiciară. Şi până în prezent, ministrul justiţiei a primit petiţii şi sesizări de la cetăţeni pe care le-a înaintat Inspecţiei Judiciare (sau Consiliului Superior al Magistraturii, înainte de înfiinţarea Inspecţiei Judiciare). În condiţiile legii, ministrul justiţiei nu poate decide sancţionarea unui magistrat (procuror sau judecător), ci are doar dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară care va efectua verificări şi va formula propuneri”, explică Marius Iosef, purtătorul de cuvânt al MJ.
ONG-urile văd o “linie fină”
La rândul lor, ONG-urile au criticat iniţiativa lui Cazanciuc. „Linia este fină, până unde mă pot întinde cu acțiunea disciplinară astfel încât să mă asigur totuși că judecătorul nu devine ușor de convins să aibă anumite poziții”, a explicat la vremea respectiva directorul executiv al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki.
Răzvan Robu
