Ziarul Gazeta de Cluj a scris săptămâna trecută despre pozițiile deputaților clujeni față de proiectul de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), trimis spre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de către ministrul Stelian Ion, pentru a obține un aviz din partea acestei instituţii.
În urma solicitărilor din partea ziarului, și deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa, și-a exprimat punctul de vedere asupra acestui subiect extrem de controversat în aria justiției.
„În vederea analizării desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) trebuie avut în vedere că, personal, nu pot exprima un punct de vedere profesional si obiectiv asupra unei probleme complexe asupra căreia nu am competențe. Ca atare am consultat prezentarea SIIJ făcută pe site-ul Ministerului Public, în spațiul public și, de asemenea, am încercat să consult părerile unor judecători sau avocați.
Am selecționat câteva aspecte și argumente:
– SIIJ, potrivit prevederilor legale, are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori.
– Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între SIIJ şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.
– SIIJ este parte a Ministerului Public, că este o secție in cadrul PICCJ și că procurorii SIIJ sunt subordonați Procurorului General al PICCJ.
– În România la ora actuala sunt în jur de 7.000 de magistrați, în jur de 4000 și ceva de judecători și 2000 și ceva de procurori.
– Raportat la modul cum este reglementată activitatea acestei secții, rezultă că competența vizează toate infracțiunile săvârșite de magistrați, inclusiv cele care nu au legătură cu activitatea de înfăptuire a justiției.
– Pentru a vedea aceste aspecte ar trebui solicitat de la Parchetele de pe lângă Curțile de apel (15 la număr) și de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, numărul de dosare care s-au format ca urmare a unor sesizări/plângeri/denunțuri care vizau magistrați precizandu-se punctual pe fiecare an anterior înființării secției și ulterior, față de câți magistrați s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, câți au fost trimiși în judecată, câți au fost condamnați, achitați sau s-a dispus încetarea procesului penal și să se indice infracțiunile pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, s-a dispus trimiterea în judecată, s-a dat o soluție de condamnare/achitare/încetare a procesului penal (ex. an 2017 100 dosare, 2 puneri în mișcare a acțiunii penale, 1 soluție de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a autovehiculului sub influența alcoolului sau altor substanțe, 1 soluție de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie, 1 soluție de condamnare pentru trafic de influență)”, a transmis deputatul de Cluj Alin Coleșa.
Având în vedere cele expuse mai sus, deputatul AUR a transmis că a ajuns la câteva concluzii personale, „supuse subiectivității și lipsei de competențe.”
„Dintr-un punct de vedere logic, în cazul urmăririlor penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, pare corectă existența unei asemenea secții, în vederea asigurării obiectivității cercetărilor și urmăririlor penale.
Având în vedere că s-a înființat aceasta secție care vizează doar o categorie socio-profesională trebuie verificat în ce măsură magistrații sunt predispuși la comiterea de infracțiuni care au legătură cu înfăptuirea actului de justiției și, ca atare, dimensionată această secție într-un mod corespunzător.
În baza unor informații de felul celor expuse în argumente s-ar putea decide într-un mod pertinent dacă se impune sau nu desființarea acestei secții sau, mai corect, dacă SIIJ a fost dimensionată într-un mod corespunzător și dacă a funcționat în mod obiectiv și eficient„, a transmis deputatul de Cluj Alin Coleșa (AUR).
