Numeroase piese din perioadele dacică și romană, precum fibule, paftale, pinteni, resturi de arme sau monede, alături de cantități impresionante de cioburi ceramice, au fost descoperite recent de arheologii Muzeului Județean de Istorie și Artă (MJIA) Zalău în ceea ce ei apreciază că este cea mai mare cetate dacică din țară, situată pe Măgura Moigradului, în imediata apropiere a castrului roman de la Porolissum.
Potrivit șefului Secției de Cercetare a Muzeului Județean Zalău, Horea Pop, Măgura Moigradului a intrat în literatura de specialitate de timpuriu, datorită descoperirii unor tezaure dacice din argint de podoabe sau monede, zonă apreciată actualmente ca o întinsă și prosperă așezare dacică fortificată, precedată însă de o zonă cu caracter cultic, databilă în a doua jumătate a sec. II îHr — sec. I îHr.
„Aici au fost descoperite, în 1855, trei fibule și un lanț, toate din argint, expuse actualmente la un muzeu din Viena. La începutul secolului XX a mai fost descoperit un tezaur de 1.000 de monede grecești și mai târziu încă un tezaur. În anii 1958-59 au fost primele săpături sistematice de mare anvergură, realizate de Universitatea din Cluj și Academia Română. În 1984 au fost reluate cercetările, de către muzeul din Zalău, atunci fiind descoperit scheletul unei femei, de la brâu în sus, cu podoabe la gât. Ulterior, în 1993 au apărut trei schelete aproximativ întregi, de la un bărbat și două femei”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Horea Pop.
Arheologul susține că dealul a fost, în prima parte a perioadei dacice, un loc de sacrificiu, o zonă sacră, un exemplu în acest sens fiind chiar scheletul, secționat al femeii descoperit aici.
