Cecan cu spoveditul la PC

Nu inteleg de ce acest surogat de director, doreste sa ramana in functie cand de fapt in toata aceasta perioada(2012 – pana in prezent) DRDP Cluj a fost condus fost condus de fapt de Mircea Pop.
Faptul ca Eugen Cecan a fost si este subordonatul lui Mircea Pop este sustinut de faptul ca a pastrat in functie persoanele care au implementat proiectul Variantei ocolitoare Cluj Nord Est – cunoscuta sub denumirea de Varianta de Diamant – persoane fara de care Mircea Pop nu ar fi putut sa-si duca la sfarsit cel mai mare proiect profesional.
Nu inteleg ce partid doreste sa-l pastreze cand singura mare realizare este finalizarea Variantei ocolitoare Cluj Nord Est – cunoscuta sub denumirea de Varianta de Diamant – la costuri mult mai mari decat cele normale, fapt care a starnit interesul DNA-ului.
In tot mandatul sau a utilizat masinile unitatii in interes personal pentru transportul produselor de la ferma proprie la piata.

Motive de demitere
Ajutorul dat fostului director CNADNR, Dorin Debucean pentru cumpararea terenurilor si imobilelor aflate in administrarea DRDP Cluj. Referatul prin care se justifica vanzarea terenurilor si imobilelor a fost intocmita de catre DRDP Cluj – Oficiul juridic al DRDP – SEF Oficiu Luminita Negru, nepoata lui Cecan, si aprobat de Catre Cecan – se mentiona ca se solicita vanzarea locuintelor deoarece ADUC DOAR PIERDERI DRDP-ului prin plata utilitatiilor – un argument fals deoarece utilitatile erau platite de catre chiriasi, toate casutele fiind inchiriate.

Curtea de Apel Oradea s-a pronunţat, joi, în dosarul fostului şef al CNADNR, bihoreanul Dorin Debucean şi al adjunctei sale, Alina Istrate, trimişi în judecată de DNA pentru un „tun” de 1,2 milioane de euro, provocat prin vânzarea subevaluată a unui teren din patrimoniul companiei dar şi prin plăţi ilegale către o societate din Budapesta.
Astfel, instanţa a dispus condamnarea fostului şef al CNADNR la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare şi interzicerea drepturilor civile pe o durată de 3 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale. Adjuncta sa, Alina Istrati, judecată pentru complicitate, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o perioadă de probă de 7 ani.
Totodată, Curtea de Apel a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de CNADNR, obligându-i pe cei doi la plata unor despăgubiri civile de 364.644 euro. În plus, Debucean trebuie să mai plătească 544.388 lei, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale în favoarea societăţii.
Un dosar în 7 volume şi un rechizitoriu de 80 de pagini descriu frauda orchestrată de fostul şef liberal al CNADNR, Dorin Debucean, care a păgubit Compania Ministerului Transporturilor cu 1,2 milioane euro, prin vânzarea la pachet a unui teren de 38.000 mp situat pe centura Oradiei, a 4 vile în Cluj şi a unui canton în Feleac, administrate prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj.
Totul s-a făcut cu încălcarea legislaţiei care, fiind vorba de o companie strategică, impunea o serie de proceduri clare. Conform acestora, Consiliul de Administraţie, iar apoi şi Adunarea Generală a Acţionarilor, trebuiau să avizeze şi să stabilească, pe rând, nota de fundamentare prin care se propune vânzarea, apoi evaluarea activelor, respectiv modalităţile concrete de valorificare a lor. AGA putea decide varianta de valorificare numai după ce, în prealabil, reprezentanţii Ministerului înaintau dosarul spre avizare mai multor Direcţii din Minister şi, în final, toată documentaţia era aprobată de un secretar de stat
Cea mai scumpă dintre proprietăţile adjudecate a fost o casă cu etaj şi mansardă, cu 10 camere, birouri, garaj şi dependinţe, vândută pentru 516.000 lei, iar cel mai ieftin cantonul din Feleac, cu 3 camere şi curte, dat cu… 1.000 de lei!

4. Lipsa de interes in buna functionare a utilajelor de deszapezire din dotarea proprie – in februarie 2013 cand mai multe drumuri au fost inchise de viscol si CNADNR – ul a solicitat utilaje pentru SDN-urile in dificultate a avut tupeul de a trimite un utilaj defect deoarece stia ca are spatele asigurat de catre Mircea Pop.

5. Articole din presa locala care ne arata profilul moral si profesional
Aproape 3 kilometri din centura Apahidei ar putea fi demolaţi pentru a face loc noii piste a aeroportului din Cluj-Napoca, lungă de 3.500 de metri. Şoseaua de centură a fost inaugurată în 2009 şi la construcţia ei nu s-a ţinut cont de posibila extindere a aeroportului. Cele două proiecte nu au fost sincronizate între Consiliul Judeţean Cluj şi CNADNR.
Pentru a rezolva problema, autorităţile locale trebuie să facă o nouă investiţie de aproape 10 milioane de euro. Proiectul de extindere a pistei aeroportului internaţional Cluj Napoca a intrat în impas, din cauza centurii ocolitoare Apahida, care blochează eventualele lucrări. Investiţia necesară pentru a corecta această eroare de proiect se ridică la 10 milioane de euro.
“Referitor la prelungirea pistei, de la nodul de la ieşire din Cluj, în zona Dezmir, trebuie să facem 3,4 kilometri, o centură paralelă, care să iasă în sensul giratoriu de la Magnolia. Porţiunea dintre nodul de la Dezmir şi sensul giratoriu va trebui ruptă de la mijloc, pentru a coborî la nivelul pistei.” a declarat Eugen Cecan, director Directia Regionala de Drumuri si Poduri Cluj.
Directorul Eugen Cecan a atras atenţia autorităţilor încă din 2009, când tronsonul de centură Apahida a fost dat în folosinţă.
“Atunci prea puţin s-au băgat lucrurile în seamă. În 2009 urma să se ia o decizie în acest sens. Probabil nu se mai spera ca pista să fie prelungită, şi atunci a fost construită pe vechiul traseu. Pe acea vreme, am atras atenţia asupra acestui fapt. Am avut discuţii inclusiv cu proiectantul.” a mai declarat Cecan.
Pusă în faţa faptului împlinit, conducerea Consiliului Judeţean Cluj vrea să repare acum greşeala de proiectare. Preşedintele consiliului, Horea Uioreanu, crede că până la urmă se va găsi o soluţie.
“Normele de zbor spun că, pe o anumită rază, totul trebuie să fie la nivelul solului. Soluţia este de a coborî cu câţiva metri şoseaua, în aşa fel încât traficul să nu depăşească nivelul solului, ” a declarat Horea Uioreanu, presedintele Consiliului Judetean Cluj.
Tronsonul de 5,5 kilometri al centurii Apahida a fost inaugurat în 2009, scrie antena3.
Operatiunea PISTA si manipularea de 10 milioane de euro

„Pista de 3500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca poate fi terminată doar dacă va fi mutat traseul centurii ocolitoare Vâlcele-Apahida cu câteva sute de metri.” „Trebuie construită o nouă centură paralelă, în lungime de 3,4 km.” „Trebuie dărâmat nodul rutier de la ieșirea din Cluj și construit altul în apropiere de Apahida.” „O nouă eroare de proiectare a centurii de ocolire a Clujului, care impune cheltuirea a încă 10 milioane de euro din bugetul judeţului Cluj, pe lângă cei aproape 200 de milioane de euro cheltuiți până acum cu blestemata Centură de lut”. „Ba nu, trebuie să coborâm şoseaua și nodul rutier în aşa fel încât traficul să nu depăşească nivelul pistei.”. Acestea erau titlurile Breaking News—urilor televiziunilor locale și naționale și știrea principală a ziarelor la începutul acestui an.
A vuit Clujul și odată cu el toată țara de prostia incorijibilă a inginerilor și proiectanților de aici, dar mai ales de nepriceperea și iresponsabilitatea crasă a unei administrații incompentente și nesimțite. Clujul părea noul Caracal al României, unde, iată, se produceau, an de la an, la costuri aberant de mari, noile minuni stupide ale imbecilității administrativ-investiționale românești. Totul pornise de la tunetele și fulgerele indignate și pline de responsabilitate comunitară ale pesedistului Ioan Oleleu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj (CJ). Acesta a lansat un atac politic violent la adresa fostului președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, pe care l-a făcut responsabil politic și administrativ de această nenorocire publică atât de costisitoare; precum și de întârzierea mare a lucrărilor și de toate complicațiile la noua pistă de 3500 de metri a Aeroportului internațional Cluj Napoca. Ofensiva politică a pesedistului, făcută sub forma unei dezvăluiri la Transilvania Live, a fost susținută de către președintele CJ, liberalul Horea Uioreanu și, uimitor, de către celălalt vicepreședinte, udemeristul Vakar Istvan. Am zis „uimitor” pentru că UDMR a fost parte a administrației județene din anii 2008-2012 și, astfel, politicieni udemeriști n-ar avea cum să se spele pe mâini de răspundere. Însă ei trăiesc în România și aici totul e permis și posibil. Atacul politic al noii administrații a județului este bine surprins în știrea difuzată atunci de către Transilvania L!VE, după o antologică emisiune în care, la finalul ei, era să se lase cu o partidă de box la categoria mijlocie între Oleleu și fostul vice de la județ, pedelistul Alexandru Coroian. Evident, miza și răspunderea politică erau mari. Însă mult mai mare era miza financiară. 10 milioane de euro. Bani albi colectați din taxele și impozitele cetățenilor contribuabili, care urmau să fie cheltuiți pentru corectarea acestui nou eșec investițional și administrativ. Și totul venea ca o nedorită cireașă amară pe tortul acru și sleios al nefinalizatei centuri ocolitoare Vâlcele-Apahida. Evident, că noua administrație și-a zdrobit creierii să găsească o soluție însă totul a fost fără izbândă pentru că, așa cum spunea atunci vicepreşedintele Ioan Oleleu „centura, așa cum e ea acum, împiedică prelungirea pistei de 3500 de metri a aeroportului.” Iată de ce – tot el zicea – „acel nod care face legătura cu centura Apahida trebuie să fie mutat mult mai înspre Apahida.” În construcția mediatică și politică a intrat o nouă voce cu greutate, care a transmis siguranță și operativitate opiniei publice atunci când a rostit mesajul că: „cheltuielile financiare au fost discutate deja şi cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj (DRDP) şi au fost confirmate de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.” Ba mai mult – și cu adevărat uimitor din punctul de vedere al vitezei administrativ-birocratice, clujenii au aflat că s-a găsit şi o soluţie: construcţia unei centuri paralele. „Practic mai trebuie să facem o altă centură paralelă de aproximativ 3.4 km, care să iasă în sensul giratoriu de la Magnolia, iar porţiunea dintre nodul de la Dezmir și sensul giratoriu de sub coastă va trebui ruptă, să coborâm la nivelul pistei.” a transmis Eugen Cecan, directorul DRDP Cluj, vocea cu greutate și cu experiență.
„10 milioane de euro!” era singurul amănunt care-l auzeam eu în urechea internă, amărât fiind că și-n iarna asta centura asta nenorocită o să pape banii pentru sala de sport a copiilor de la Colegiul George Coșbuc, care iar vor face educația fizică în ger, la minus 15 grade…
„Normele de zbor spun că soluţia ar fi de a coborî şoseaua în aşa fel încât traficul să nu depăşească nivelul piste”, s-a auzit în mai toate casele din Cluj vocea cu și mai mare greutate – ce-i drept politică – a lui Horia Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Vocile acestea grave, indignate și preocupate de soarta și binele comun au mai spus ceva de organizarea de licitații pentru proiectare, de studii de fezabilitae și de lucrări de demolare și construire ce urmează să înceapă curând. În plus, actorii politici ai noii puteri au arătat cu degetul către vinovați, declamând în cor: „Vina aparţine celor două instituţii – CNADR şi Consiliul Judeţean Cluj – care nu au sincronizat cele două proiecte demarate.” Ori ambele instituții fuseseră conduse de pedeliști între 2008-2012. Toată această construcție politico-administrativ-financiar-investițională se întemeia pe un singur pilon, și anume pe refuzul Autorității Aeronatice Civile Române (AACR), care nu avea cum să avizeze, în asemenea condiții, prelungirea pistei până la lungimea de 3500 de metri; cea care o face aptă pentru aterizarea la Cluj și a avioanelor intercontinentale; fapt care ajută comunitatea noastră în afaceri și la dezvoltare economică. La momentul respectiv, atacul politicși comunicațional a fost ca la carte. Cu amendamentul că – zice manualul – atunci când faci o operațiune de manipulare politică și comunicațională e bine să te asiguri că nu se produce „efectul de bumerang”, adică nu se întoarce împotriva ta pentru a-ți reteza mâinile sau capul. Ei bine, chestia e pe cale să se producă, întrucât în țara asta mai sunt și oameni cinstiți și responsabili prin a căror acțiune cetățenii contribuabili au fost scutiți de cheltuirea inutilă, ca să nu zic altcum, a celor 10 milioane de euro. Nu știu să vă spun ce a precumpănit mai mult în acțiunea acestor specialiști de cinste ai țării: revolta față de mânărelile acestea politicianiste, față de erorile și nepriceperea administrativă și inginerească, ori sila față de graba și rapiditatea cu care unii vor să se îmbogățească din fraudarea averii publice? Cert este că avizul pozitiv al AACR (vezi Foto 1) a fost obținut. Și nu astăzi sau ieri. Ci în 31 mai 2013, așa după cum arată copia sa foto pe care o publicăm. Și ce-i culmea, acest aviz nu a fost obținut de către proiectantul general al pistei de 3500 de metri – firma IPTANA – care a obținut de la Consiliul Județean dreptul de proprietate asupra proiectării, însă aceasta-i altă poveste care poate va fi spusă de altcineva. Până acum, acest document a avut pecetea de confidențialitate la Consiliul Județean, însă și acolo mai sunt oameni cărora le pasă și care au curaj. De acum urmează, sper, întrebările și răspunsurile în fața opiniei publice sau alte interogări ale confraților mei jurnaliști. Noi am deschis dezbaterea.

Constructorul Fekete Nicorici, unul dintre foştii parteneri de afaceri ai deputatului liberal, Steluţa Cătăniciu, şi ai şefului Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, Eugen Cecan, a fost trimis în judecată într-un dosar penal pentru evaziune fiscală. Alături de Fekete este acuzat de această infracţiune şi un tânăr turdean, LAZSADI SZABOLCS, care a cumpărat acţiunile din cadrul SC Monobloc de la Cecan. În acelaşi timp, Gazeta de Cluj a prezentat şi că lichidatorul firmei Monobloccere răspunderea patrimonială a lui Fekete şi a lui SZABOLCS pentru situaţia în care a ajuns această societate.
La începutul acestui an, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj i-au trimis în judecată pe Fekete Nicorici şi pe LAZSADI SZABOLCS pentru o serie deafaceri imobiliare. Trimiterea lor în judecată este legată de modul în care SC Monobloc Construct, o firmă de construcţii, a ajuns în lichidare. Din cadrul Monobloc, pentru o perioadă de timp, a făcut parte şi actualul şef al DRDP Cluj, liberalul Eugen Cecan, care s-a retras din societate cu un an înainte ca firma să fie băgată în insolvenţă. Cei de la Monobloc au construit în Floreşti în parteneriat cu deputatul liberal Steluţa Cătăniciu şi au edificat şi ansamblul American Village din capătul străzii Donath.
SC Monobloc a intrat în insolvenţă în anul 2008. Însă, în 2007, când din structura firmei făcea parte şi Eugen Cecan, societatea a avut un profit de peste 600.000 de euro. În 2008, firma Florea Grup a cerut declanşarea procedurii de insolvenţă pentru că cei de la Monobloc nu şi-au plătit datoriile acumulate. Pe lângă această datorie, SC Monobloc Construct mai avea o datorie de 1,5 milioane de lei la bugetul de stat pentru întârzierile la plata impozitelor pentru angajaţii săi. Compania de construcţii Monobloc, care activa în domeniul construcţiilor civile, a dezvoltărilor imobiliare şi a distribuţiei de materiale de construcţii a fost implicată în construcţia unui centru comercial în Dej, iar în Cluj a realizat parcarea din cartierul Mărăşti şi două blocuri de locuinţe, unul în Apahida şi unul în Floreşti.
Cecan a plecat înainte de faliment
În mod ciudat, finalizarea proiectului imobiliar din Floreşti a coincis şi cu intrarea firmei constructoare, SC Monobloc, în insolvenţă, pentru ca ulterior să se declare falimentul. În momentul de faţă, în cadrul procesului de faliment, lichidatorul atrage răspunderea patrimonială asupra lui Nicorici şi a unui partener minoritar din cadrul Monobloc, turdeanul LAZSADI SZABOLCS. Cu toate acestea, la scurt timp înainte de a fi declanşată procedura de insolvenţă asupra acestei societăţi, din structura acţionariatului făcea parte şi actualul şef al DRDP Cluj, Eugen Cecan, care a primit o parte din acţiunile societăţii de la Fekete.
“Subsemnatul Fekete-Nicorici Zoltan-Sebastian, am hotărât să cesionez la valoarea nominală 9 părţi sociale a 10 lei, în valoare de 90 lei, în favoarea dlui Cecan Eugen. Pentru părţile sociale cedate am fost despăgubit la valoarea nominală, astfel încât nu mai am nicio pretenţie faţă de cesionar. Asociaţii declară că au luat cunoştinţă de situaţia financiară a societăţii şi de clauzele contractului şi statutului de societate la care aderă cu următoarele modificări: participarea la capitalul social, părţi sociale, profit şi pierderi. Capitalul social subscris şi vărsat este de 200 lei, divizat în 20 părţi sociale egale a 10 lei fiecare, care se repartizează astfel: Fekete-Nicorici Zoltan-Sebastian – 9 părţi sociale – 90 lei; Lazsadi Szabolcs – două părţi sociale – 20 lei; Cecan Eugen – 9 părţi sociale – 90 lei. Articolul din actul constitutiv referitor la participarea la beneficii şi pierderi va avea următorul conţinut: Partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi este: Fekete-Nicorici Zoltan-Sebastian – 45%; Lazsadi Szabolcs – 10%; Cecan Eugen – 45%.”, se arată într-un număr din 2007 al Monitorului Oficial.
Cu toate acestea, în momentul de faţă, doar Fekete şi Szabolcs sunt învinuiţi în cadrul proceselor în care se cere atragerea răspunderii patrimoniale.
Materiale de construcţii pe promisiuni
Pentru oţel, fier beton şi alte materiale luate de la SC Sander Impex 1996, o societate din Bucureşti, în loc să plătească cu bani, cei doi au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare prin care s-au obligat să plătească cu un apartament care la data respectivă valora 55.000 de euro. Însă, construirea imobilului a durat mai mult, astfel că apartamentul nu a mai fost pus la dispoziţie la data trecută în antecontract. După încheierea antecontractului Fekete şi Cătăniciu au schimbat numerotarea apartamentelor fără a comunica acest lucru celor de la SC Sander Impex, astfel că elementele de identificare ale apartamentului cumpărat prin antecontract nu mai corespundeau cu cele ale apartamentului construit. Apoi, pentru acest proiect s-au cerut două autorizaţii de construcţie. Prima autorizaţie este 145/18.03.2008, iar cea de-a doua are datele de identificare nr. 162/27.04.2009. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Cătăniciu, Cecan şi Fekete refuză să mai pună la dispoziţie apartamentul respectiv. Prima autorizaţie de construcţie a fost eliberată pe SC Monobloc, iar a doua pe trei persoane fizice Nicorici Fekete, Marius Cătăniciu şi Eugen Cecan. Însă, chiar dacă cele două autorizaţii au numere şi date de eliberare diferite, terenul pe care s-a ridicat blocul are aceleaşi date de identificare: numărul de Carte funciară este 8120, iar cel cadastral este 4363 pe ambele autorizaţii de construcţii.
Cum să “speli” un apartament
După încheierea antecontractului Fekete şi Cătăniciu au schimbat numerotarea apartamentelor fără a comunica acest lucru celor de la SC Sander Impex, astfel că elementele de identificare ale apartamentului cumpărat prin antecontract nu mai corespundeau cu cele ale apartamentului construit. Apoi, pentru acest proiect s-au cerut două autorizaţii de construcţie. Prima autorizaţie este 145/18.03.2008, iar cea de-a doua are datele de identificare nr. 162/27.04.2009. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Cătăniciu, Cecan şi Fekete refuză să mai pună la dispoziţie apartamentul respectiv. Prima autorizaţie de construcţie a fost eliberată pe SC Monobloc, iar a doua pe trei persoane fizice Nicorici Fekete, Marius Cătăniciu şi Eugen Cecan. Însă, chiar dacă cele două autorizaţii au numere şi date de eliberare diferite, terenul pe care s-a ridicat blocul are aceleaşi date de identificare: numărul de Carte funciară este 8120, iar cel cadastral este 4363 pe ambele autorizaţii de construcţii.
Crin Antonescu, susţinut din banii lui Cecan şi Chertes
Categorie: DIN CLUJ Autor: Daniel Iftene Data: 2.04.2010 Ora: 11:27 Citiri: 2915
1
2
3
4
5
Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, nu a avut o susţinere financiară puternică de la Cluj, pe lista persoanelor fizice şi juridice care au oferit sume de bani , mai mari decît zece salarii minime, se numără doar fostul şef de la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, Eugen Cecan, şi administratorul parkingului Mărăşti, Mircea Lucian Chertes.
Deşi şi-a pierdut funcţia de director al DRDP Cluj la începutul anului 2009, Cecan a găsit resursele financiare pentru a contribui la campania pentru prezidenţiale cu 10.000 de lei, donaţi în prima zi a lunii decembrie. Încă de la momentul demiterii sale politice, Eugen Cecan declara pentru Foaia transilvană că se va întoarce la firma de construcţii la care este acţionar majoritar, K&P Construct, cu sediul social în Huedin, şi care, potrivit romanian-universe.ro a avut, în 2008, o cifră de afaceri de aproximativ 400.000 de euro .

Parking mic, donaţii mari
Fostul vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi consilier de stat în cancelaria lui Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Lucian Chertes, a finanţat campania pentru prezidenţiale cu 90.000 de lei, oferiţi în 30 noiembrie 2009.
Deşi presa locală anunţa, încă de anul trecut, că parkingul din Mărăşti, administrat de Mircea Lucian Chertes, este cu un picior în groapa falimentului, acesta a reuşit să-şi ajute partidul cu aproximativ 20.000 de euro , aproape jumătate din cifra de afaceri pe 2008 a SC Parking Mărăşti SRL, potrivit romanian-universe.ro.

Portiunea dintre nodul de la Dezmir si sensul giratoriu va trebui rupta de la mijloc, pentru a cobori la nivelul pistei. O estimare a costurilor se ridica la aproximativ 10 milioane de euro”, declara ieri Eugen Cecan la postul regional de televiziune Transilvania Live. Declaratiile lui Eugen Cecan, seful Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj, referitoare la pista de 3.500 de metri si centura Valcele-Apahida au avut efectul scontat: astazi, toata ziua, atentia ziarelor locale din Cluj s-a indreptat spre acest subiect. Au fost chestionati pe rand Uioreanu, Cecan, Tise, care au vorbit despre subiect ce le-a convenit. Nimeni nu si-a bagat insa mainile in „lutul” problemei, pentru a afla ce alte nuante mai are acest scandal. Hotul striga „Hotii”? Pentru a ne pastra departe de mocirla intereselor politice, am vorbit cu o sursa independenta din cadrul DRDP, o persoana cu 20 de ani de experienta si care nu a avut legatura cu niciuna dintre conducerile institutiei. Dezvaluirile sunt cel putin surprinzatoare: insusi Eugen Cecan, cel care arata cu degetul in toata presa greseala de 10 milioane de euro e vinovat pentru situatia actuala!
„Traseul centurii a fost stabilit in 2008 cand s-a semnat primul act aditional la contract cu modificari de traseu si de tarife, cand director la DRDP Cluj era insusi Cecan! El a fost cel care a autorizat modificarile si acum tot el spune ca nu este bine. Ce face domnul Cecan acum e burtologie!”, a dezvaluit sursa.
Ce ne-a povestit sursa ne-a intarit reprezentantul proiectantului pistei. „S-a stiut de la bun inceput ca centura orasului se construieste peste spatiul pe care îl va ocupa aeroportul dupa extinderea pistei – spune seful de proiect al pistei, Radu Zus de la SC Iptana SA, cel care ne-a declarat ca a instiintat inca din 2010 autoritatile despre aceasta problema. Ajuns din nou la sefia DRDP, Eugen Cecan a scos de la naftalina conflictul, fara a-si asuma vreo raspundere. Acum spune ca modificarile semnate de el in 2008 la contractul centurii nu au nicio legatura cu tronsonul problematic si ca nu au facut decat sa scurteze traseul variantei ocolitoare. „Centura avea avizul din 2005. De asemenea, avem un aviz, din 2009, de la Consiliul Judetean, exact pe traseul actual, incluzand pista de 2.100 de metri. Pista de 3.500 de metri abia dupa aceea s-a pus in discutie”, spune acum Cecan. Intrebat cine se face vinovat de aceasta situatie, Cecan crede ca nu e vorba neaparat de vinovatie, ci de corelarea unor proiecte. Sursa noastra insista insa ca problema nu se rezolva cu o eventuala modificare a centurii, pentru ca acolo exista un drum comunal. „Sa nu uitam nici ca in zona nu sunt facute exproprierile, ca mai trebuie deviat Somesul si asta dureaza ani buni. Pe unde trece acum centura, era un drum comunal, care deservea cetatenii din zona numita „Sub Coasta”. La vremea respectiva, s-au obtinut toate avizele necesare unei autorizatii de constructie. Exista aviz inclusiv de la Consiliul Judetean. In continuare, drumul respectiv ramane drum utilitar, pentru ca oamenii aia de sub Coasta trebuie sa circule pe undeva. Apoi, trebuie subliniat un lucru: proiectul de deviere a Somesului nu are finantare. Este posibil, dar deocamdata nu am vazut prins in bugetul Guvernului, ca de la Ministerul Apelor sa se aloce 10 milioane de euro pentru 2013, cam jumatate din necesar, dar inca nu e batut nimic in cuie „, a mai declarat sursa, in ciuda declaratiilor optimiste ale lui Horea Uioreanu, presedintele Consiliului Judetean Cluj, care declara azi ca devierea Somesului este bugetata. Centura a fost amortizata. Pista are prioritate Un punct de vedere interesant ofera omul de afaceri Stefan Dimitriu, care spune ca pista ar trebui sa fie prioritara. “Din strategiile elaborate, de baza pentru acea zona este pista de 3.500 de metri. Toate lucrarile colaterale trebuiau sa fie corelate cu aceasta. Trebuie mers pe ideea ca, daca vrem o pista fara obstacole, sa putem ateriza si din est si din vest cu aeronave mari, pentru ca este vorba de cota prea ridicata a centurii, neacceptata de Autoritatea Aeronautica. Pista este un lucru necesar in portofoliul de comenzi pentru parcurile industriale si nu numai, asadar consider ca orice efort pentru aceasta pista nu este de neluat in seama. Pe de alta parte, daca ma gandesc la centura din punct de vedere al amortizarii ca flux de circulatie, atunci nu vad care e problema, caci e amortizata”, a precizat Dimitriu, la momentul castigarii licitatiei sef al Constructii Napoca SA, firma care conduce consortiul care executa portiunea de 2.100 de metri din pista de 3.500 de metri a aeroportului clujean. Cine poarta vina? Directorul Aeroportului International Cluj, David Ciceo, spune ca solutiile pentru remedierea problemei vor fi gasite rapid. Mai mult, in opinia lui, nu a gresit nimeni, proiectul fiind unul de amploare: „Nu e vorba de o greseala, e vorba de gasirea unor solutii pentru un proiect complex. Se va forma o echipa de lucru care va incerca sa gaseasca aceste solutii”, a declarat David Ciceo. Cu o parere aparte vine Dan Canta, consilier judetean din partea USL, care spune ca vina ii apartine in totalitate lui Emil Boc. „Asta e nesabuinta lui Boc. Cei de la CNADNR (Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania) i-au explicat ca centura intra in conflict cu pista aeroportului, dar nu, el a tinut-o pe a lui”, a declarat acesta. Ce stia Cecan duminica seara despre matrasirea de luni a sefului CNADNR? Declaratiile de duminica date de Eugen Cecan au vizat indirect si DP Consult, compania in spatele careia se afla chiar seful drumurilor din Romania, clujeanul Mircea Pop. Desi Cecan sustine ca doar studiul de fezabilitate a fost facut de clujenii de la DP Consult, potrivit CNADNR , firma este proiectantul centurii de diamant. Actionar la firma clujeana a fost si Mircea Pop, pana azi director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si director adjunct al companiei in perioada 2004-2008, „proprietarul” unei declaratii de avere impresionante cu milioane de lei in conturi si in actiuni. „Studiul de fezabilitate s-a facut de DP Consult, proiectul tehnic s-a facut de constructor. Nu stiu daca la vremea respectiva domnul Pop era actionar sau nu”, a mai spus, inocent, Cecan. Intamplator sau nu, la cateva ore dupa ce Eugen Cecan ne facea aceasta declaratie, Mircea Pop isi depunea azi demisia din fruntea CNADNR, Mediafax titrand ca la baza deciziei ar fi stat scandalul de la Balea Lac, cand mai multi directori si responsabili din CNADNR au facut un „bilant” asezonat cu petreceri, in timp ce jumatate din Romanie era sub Cod Galben de ninsoare. Istoria centurii – cum se transforma lutul in diamant Centura ocolitoare Valcele – Apahida a fost contestata inca de la inceput, cand varianta propusa de seful de atunci al Consiliului Judetean – Marius Nicoara – nu a fost agreata si s-a mers pe un alt traseu. Varianta a ajuns sa fie supranumita „Centura de diamant” pentru ca suma licitata initial s-a triplat, ajungandu-se la incredibila suma de 658 de milioane de lei. Daca vedem abia acum lacunele organizatorice din proiectul centurii, nici executia ei nu a fost lipsita de probleme. Ocolitoarea de 24 de kilometri s-a surpat, pe alocuri, de mai multe ori, iar constructorul unuia dintre tronsoane, firma Vegyepszer din Ungaria, a scapat de responsabilitate activand insolventa. Lucrarile au fost reluate de firma Keller, cea care a garantat initial pentru firma maghiara.