Cultele religioase recunoscute oficial beneficiază de diverse forme de sprijin din partea statului sub formă de scutiri de la plata unor impozite, fonduri nerambursabile pentru construirea sau renovarea de lăcaşuri de cult, sprijin pentru salarizarea personalului, parteneriate cu autorităţi publice. Europarlamentarul PDL, Sebastian Bodu, cere un control al Curţii de Conturi asupra tuturor fondurilor publice direcţionate către Biserica Ortodoxă Română.
Cu toate că acest sprijin se realizează prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat sau de la bugete locale, deci din banii contribuabililor, publicul din România nu are acces la informaţii privind criteriile în baza cărora statul sprijină sub diverse forme activităţile comunităţilor religioase sau la ce nivel se ridică suportul acordat fiecărei grupări religioase. De asemenea, comunităţile religioase care primesc bani de la bugetul de stat ar trebuie să dea un raport despre modul în care sunt folosite fondurile respective.
Finanţarea cultelor religioase în România se referă la sprijinul salarial acordat de la bugetul de stat pentru personalul clerical şi neclerical aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, transferuri din bugetul de stat către fondul de asigurări sociale de sănătate pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, finanţarea statului pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor, finanţarea construirii sau renovării de lăcaşuri de cult. din resurse provenind din bugetele autorităţilor publice centrale sau locale.
În proiectul de buget pentru 2013 sunt prevăzuţi următorii bani pentru biserici: susţinerea cultelor 30.262.000 de lei, contribuţia statului pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor 12.000.000 de lei; contribuţia statului la salarizarea personalului de cult 262.803.000 de lei, contribuţii la salarizarea personalului neclerical 2.101.000 de lei, transferuri din bugetul de stat către fondul de asigurări sociale de sănătate pentru personalul monahal al cultelor recunoscute 2.300.000 de lei, finanţarea schitului românesc Podromu de la muntele Athos 1.090.000 de lei. Reiese că în bugetul pe 2013 se regăsesc 310.566.000 de lei destinate bisericii. Restul până la cele 510.979.176 de lei cât ar însemna 0,4% din totalul cheltuielilor bugetare, sunt daţi de către administraţiile locale sub forma de finanţare pentru construirea sau renovarea unor lăcaşuri de cult sau sunt cuprinse vag în bugetele locale la capitolul “Cultură, recreere, religie”.
Trebuie remarcat că, pe lângă cheltuielile prevăzute în buget, sume importante de bani se alocă cultelor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, folosit în general pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. Acest lucru se întâmplă fără ca Guvernul să justifice în ce constă caracterul urgent şi neprevăzut al acestor cheltuieli, ceea ce nu permite o analiză a obiectivităţii în acordarea de astfel de sume.
Clujenii au dat în acest an 3.650.000 de lei pentru construcţia bisericilor
Autorităţile administraţiei publice locale au, conform art. 12 din Legea 489/2006, posibilitatea de a contribui financiar la renovarea sau construirea de lăcaşuri de cult. Cheltuielile pentru finanţarea cultelor religioase ale autorităţilor de la Cluj sunt doar în parte transparente. Ele sunt comunicate pe site-ul Primăriei Club-Napoca, respectiv al Consiliului Judeţean. Astfel, din Hotărârea Consiliului Local 255/16 mai 2013 publicată pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca reiese că pentru anul în curs s-au acordat de la bugetul local 1.600.000 de lei cultelor religioase pentru lucrări de renovare sau construire, proporţional cu numărul enoriaşilor fiecărui cult. De asemenea, prin Hotărârea 293/4 iunie 2013 s-au acordat încă 900.000 de lei, cu aceeaşi destinaţie. Consiliul Judeţean Cluj a aprobat deocamdată, 800.000 lei pentru reparaţia unor lăcaşuri de cult prin Hotărârea 216/25 iunie 2013, plus un supliment de 350.000 lei pentru reparaţii ale unor lăcaşe de cult aparţinând cultelor Reformat, Romano–Catolic, Unitarian şi Evanghelic Lutheran. Aceasta înseamnă 3.650.000 de lei din banii clujenilor pentru construirea sau repararea lăcaşelor de cult. La banii acordaţi explicit pentru lucrările de construcţie se mai adaugă cei care revin bisericilor prin capitolul “Cultură, recreere şi religie” al bugetului local. Pentru această secţiune Primăria a prevăzut 240.010.000 lei, partea care revine activităţilor religioase nefiind efectiv stipulată.
Control financiar la BOR
Săptămâna trecută, europarlamentarul PDL şi fost preşedinte al ANAF, Sebastian Bodu, a solicitat, printr-o scrisoare transmisă preşedintelui Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, să fie luată în considerare posibilitatea unui control asupra tuturor fondurilor publice direcţionate către Biserica Ortodoxă Română (BOR) în ultimii cinci ani.
“În conformitate cu prevederile Constituţiei României, art. 140, care reglementează rolul şi atribuţiile Curţii de Conturi a României… vă rog sa examinaţi posibilitatea de a dispune un control asupra tuturor fondurilor publice, din bugetul central sau din bugetele locale, direcţionate către Biserica Ortodoxă Română (BOR) în ultimii 5 ani cel puţin”, precizează Sebastian Bodu. Bodu spune că demersul său a fost determinat de faptul că, potrivit relatărilor mass-media, sume foarte mari de bani au fost alocate de stat către BOR, în special pentru construcţia de biserici, astfel încât, potrivit unor statistici, s-au construit peste 4.000 de lăcaşe de cult. El consideră că este firesc ca cetăţenii să afle modul în care le sunt cheltuiţi banii. “Cred ca cetăţenii sunt îndreptăţiţi să ştie cât din impozitele pe care ei le plătesc se duc către BOR, aşa cum ştiu cum se folosesc banii publici de către guvern, ministere, agenţii, primării şi alţi ordonatori de credite”, se arată în scrisoarea lui Bodu. Pe de altă parte, într-o relaţie transparentă, BOR ar trebui să informeze publicul cu privire la valoarea sumelor primite şi modul în care acestea sunt gestionate.
Crina Crainic
