Home Investigații Cine sare la licitatia Piscicola

Cine sare la licitatia Piscicola

138
SC Piscicola SA Cluj, firma în care şi-au „îmbăiat” afacerile mai mulţi liberali clujeni se scufundă tot mai mult. De săptămâna trecută, Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj a scos la licitaţia spaţiul acestei firme în care Banca Transilvania îşi are unul dintre sediile sale, anume cel jefuit în urmă cu un an. Gazeta de Cluj a prezentat mai multe aspecte legate de afacerea Piscicola, un bussines în care s-au implicat Toma Rus, Elena Ceuşan, soţia deputatului liberal Horia Uioreanu sau Dorin Mărginean, unul din directorii firmei care a avut curajul să îl acuze pe Rus de şantaj. În momentul de faţă, situaţia este foarte incertă la firma care administrează lacurile din judeţ pentru că SC Piscicola este implicată în peste 50 de procese comerciale.

Săptămâna trecută, Finanţele clujene au scos la licitaţie spaţiu SC Piscola din Mănăştur pentru că societatea nu şi-a plătit mai multe datorii către bugetul de stat în valoare de peste 300.000 de lei. În mod similar, SC Piscola a mai adunat o datorie de peste 2.000 de lei, sumă care reprezintă cheltuielile de judecată. Conform evaluării făcute pentru desfăşurarea licitaţiei, spaţiul de 67,77 metri pătraţi (birou, hol şi casierie, n.red) şi terenul aferent a fost estimat la peste 110.000 de euro, sumă de la care a început licitaţia. Situaţia acestui spaţiu este extrem de interesantă întrucât sediul Băncii Transilvania a făcut obiectul unor acuzaţii de şantaj venite din partea lui Dorin Mărgineanu, unul dintre directorii Piscola, la adresa fostului şef de la Crimă organizată, Toma Rus. Readucem aminte că Toma Rus, actualmente poliţist pensionar, a închiriat de la SC Piscola acest spaţiu prin intermediul unei firme SC Viafarm, care îi aparţine soţiei sale, Zoe. Preţul de închiriere a fost de 295,74 dolari pe lună pentru întreg spaţiul. În virtutea legăturilor pe care Toma Rus le are cu liberalii clujeni şi, implicit, cu conducerea Băncii Transilvania, el a reuşit să sub-închirieze acest spaţiu către Banca Transilvaia cu nu mai puţin de 2.322 de euro pe lună. Dorin Mărginean a depus o plîngere în care susţinea că a fost şantajat să îi închirieze spaţiul lui Rus pe un preţ de nimic, dar procurorii au găsit că preţul cu care Toma Rus a închiriat spaţiul de SC Piscicola este unul onest.

Daţi 6,5 dolari pentru procurori

„Luând în considerare faptul că prin contractul de închiriere încheiat între SC Piscicola Cluj SA şi SC Viafarm SRL s-a prevăzut o chirie de 6.5 USD/mp + TVA pentru spaţiul reprezentând magazin şi 2 USD/mp pentru suprafaţa reprezentând depozit şi vestiar, rezultă o chirie totală de 295,74 USD/lună, reprezentând 4,36 USD/mp. Aşadar, valoarea chiriei efectiv percepute de SC Piscicola Cluj SA de la SC Viafarm SRL este cu doar 1.64 USD/mp  mai mică decât valoarea estimată prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică ca valoare medie a chiriei obtenabile. Fiind vorba de o valoare medie, estimată in abstracto, considerăm că diferenţa de doar 1.64 USD/mp intră în marja de negociere firească a preţului între parteneri comerciali, neputând constitui o „subevaluare”, în sensul art. 10 lit. a din Legea 78/2000”, arată rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale pe numele lui Rus. Pentru a evidenţia modul cum procurorii clujeni văd lucrurile, în actul NUP-ului se mai arată că poate exista un semn de egalitate între între 300 de dolari şi 3.000 de euro.
„Luând în considerare şi investiţiile efectuate de Banca Transilvania SA în respectivul spaţiu comercial (1.605.454.584 ROL), chiria obtenabilă ajunge la 25-40 Euro/m²/lună, adică minimum 2322 Euro/lună. Este adevărat faptul că, după toate transformările şi modificările făcute, respectivul spaţiu a devenit un spaţiu specializat, destinat exclusiv desfăşurării activităţii bancare, însă acest lucru înseamnă, fără îndoială, o valorizare corectă a sa din punct de vedere comercial, comparativ cu destinaţia iniţială de magazin de vânzare a peştelui”, mai arată procurorii, subliniind că la un ghişeu unde s-a vîndut peşte, acum se tranzacţionează euro.  

Elena s-a îmbăiat în Piscicola

Privatizarea SC Piscicola SA, compania care administrează şi deţine cele mai importante lacuri din judeţ, s-a făcut extrem de greu. Chiar dacă nu apare în CV-ul Elenei Ceuşan, în 2005 tânăra liberală a făcut parte din Consiliul de Administraţie (CA) al SC Piscicola alături de o altă liberală clujeancă, Roxana Boar. La data la care liberalii liberalii au preluat această societate, Piscicola avea activele sechestrate de Administraţia Finanţelor Publice pentru datorii de peste 1.000.000 de lei. Intenţia Finanţelor era să vândă activele în cadrul unor licitaţii, situaţie în care Piscicola avea să fie desfiinţată. După o luptă prin instanţe între fostul acţionar majoritar al Piscicola, CNAFP, o companie naţională cu conducere liberală, şi SC Titan Piscicola, o firmă condusă de Dorin Mărginean, judecătorii au declarat „câştigător” firma Titan Piscicola. Pentru că Mărginean nu a mai putut gestiona afacerea Piscicola întrucât ar fi trebuit o infuzie serioasă de capital, în 2004 a apărut Ioan Cătană, care în urma unor infuzii de capital a primit jumătate din acţiunile Piscicolei. Cătana este nimeni altul decât “artizanul” afacerii Caritas. După mai multe divergenţe, Cătană l-a acuzat pe partenerul său de afaceri, Mărginean, că acesta ar folosi bani destinaţi firmei în folosul propriu. De circa doi ani, între cei doi a început un război în care acţionarii Piscicola îşi deschid procese civile şi penale unul după altul.

Patrimoniul SC Piscicola Cluj SA Cluj este format din patru ferme şi trei spaţii comerciale. Ferma Geaca administrează iazurile Cătina (65 ha), Tău Popii (44 ha), Geaca I şi Roşeni (42 ha), Geaca II (24 ha), Geaca III (28 ha), Sucutard I (42 ha), Sucutard II (45 ha) – care, în prezent, este gol, iar pepiniera Sucutard este compromisă, fiind nepopulată şi invadată de vegetaţie. Ferma Ţaga administrează iazul Ţaga Mare (11 ha), eleşteul Ţaga Mică (24 ha), iazurile Năsal (24 ha) şi Sântejute Vale (37 ha). Ferma Ciurila are în administraţie iazurile Pădureni (42 ha), Şutu (36 ha), Filea (32 ha). Ferma Suatu administrează iazurile Suatu (38 ha), Bercheş (27 ha), eleşteele Suatu (7 ha) şi Bercheş (6 ha). Spaţiile comerciale din Cluj-Napoca au un vad comercial foarte bun: în Piaţa Mihai Viteazu (202 mp), str. Fabricii (102 mp) şi la Union (76 mp).

În 13 februarie 2009 doi bărbaţi mascaţi au intrat înarmaţi în sediul Băncii Transilvania închiriat pe filierea Toma Rus-SC Piscicola şi, în aproximativ un minut au reuşit să fugă cu 70.000 de euro. După aproape un an de cercetări, poliţiştii clujeni au reuşit să îi identifice pe Bogdan Baciu şi Andrei Hosu, doi puşti de 19 ani, ca fiind principalii suspecţi ai acestui jaf. Cu toate acestea, de-a lungul procesului, cei doi inculpaţi au demontat probele care i-ar incrimina, cu toate acestea judecătorii clujeni îi ţin în continuare în arest la cererea procurorilor.

Stefan Trandafir

1 COMMENT

  1. ma intreb ca simplu muritor de unde atita tupeu la oamenii astia?cum afla unde sunt spatii bune cum pot sa le valorifice de ce nimeni nu face nimic,,,,de fapt chestiunile astea de inchiriere de spatii,ce sa ma mai mir ,asa se procedeaza ,,,,nepotisme ,,cunostinte…mita …si la universitatea tehnica din cluj aceeasi mafie…poate mai mare si nimeni nu face nimic…un administrator de camin ,un sef de complex au propria lor afacere ,mai mult angajata de la caminul 5 in care este afacerea nu este nici macar studenta dar detie o camera singura in caminul in care lucreaza,e corect ?alti studenti nu beneficiaza de asamenea tratament,,,deci oare cine se sesizeaza,pina cind acesti corupti mai fac legea? cind va veni vremea sa-i scuture cineva?

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here