Societatea Cesiro SA, al patrulea angajator în funcție de numărul de salariați in județul Mureș, producătorul de articole ceramice, a solicitat intrarea în insolvență la începutul lunii septembrie 2019. Demersul a venit la puțin timp după ce o societate din Bihor a cerut insolvența companiei Cesiro pentru neplata unei creanțe. Administratorul judiciar provizoriu este CITR Cluj SPRL, iar cu o întârziere de trei zile, Casa de Insolvențe Transilvania a publicat tabelul preliminar al creanțelor Cesiro SA, printre creditori regăsindu-se și opt firme din Cluj.

În 2 august 2019, firma bihoreană Transmec Ro SRL Borș a cerut insolvența companiei Cesiro SA. După nici două săptămâni de la acest demers, respectiv în 5 septembrie, Cesiro SA Sighișoara a solicitat intrarea în insolvență, iar Tribunalul Specializat Mureş a admis în 9 septembrie, cererea şi a dispus deschiderea procedurii generale de insovenţă.

În documentaţia depusă iniţial la dosar se spunea că datoriile CESIRO “ar fi de 63.529.925 lei, în timp ce obligaţiile faţă de autoritatea publică fiscală ar fi de 12.288.819 lei“, iar “creanţele de recuperat sunt evidenţiate la suma de 10.093.901,34 lei“.

Cu o întârziere de 3 zile, administratorul judiciar provizoriu CITR FILIALA CLUJ SPRL a publicat tabelul preliminar, iar acest document prezintă o masă credală de 67,8 milioane lei, cel mai mare creditor fiind CEC BANK, cu o creanţă teoretic garantată de 26,91 milioane lei (39,69% din total). Printre cei 165 de creditori, se regăsesc și opt firme din Cluj, cel mai mare creditor din județ fiind Cominex Nemetalifere SA cu o creanță de 881.086 lei. Ceilalți creditori din Cluj sunt MTC România Impex SRL (creanță – 73.420), Transdam SRL (creanța solicitată – 64.120 lei, creanță admisă 60.833 lei), Premium Direct Company (creanță – 51.889 lei), Contrast Import Export SRL (creanță – 11.145 lei), Eurobest Exim SRL (creanță – 5.224 lei), Coramet Import Export SRL (creanță – 2.486 lei), Frieslandcampina Romania SRL (creanță – 1.938 lei).

Foarte mare este valoarea creanţelor salariale, respectiv 1.831.006 lei, dar trebuie să ţinem cont că debitoarea avea 732 de salariaţi la data deschiderii proceduriişi 1.053 în 2018. Valoarea totală a creanţelor garantate este de 42,76 milioane lei (63,07% din total), iar cel mai generos creditor este PREMIER ENERGY SRL Bucureşti, cu o creanţă de 2.635.430,77 lei.

În 14 noiembrie 2019, s-a întrunit Adunarea Creditorilor, care a ales un Comitet al Creditorilor format din CEC BANK (preşedinte), DGAMC (Fiscul), ING BANK, PREMIER ENERGY SRL şi VETRICERAMICI – FERRO Spa (Italia). Administratorul judiciar CITR FILIALA CLUJ SPRL a fost confirmat în funcţie, dar creditorii nu au acceptat pretenţiile financiare ale acestuia – 4.000 EUR+TVA/lună pentru primele 6 luni de insolvenţă şi 3.000 EUR+TVA/lună pentru restul perioadei de insolvenţă, plus 5% + TVA din valoarea activelor valorificate sau din distribuirile către creditori, aşa că a rămas ca onorariul să fie stabilit “cu altă ocazie”.

Următorul termen de judecată în dosarul de insolvență este programat pe 29 noiembrie 2019

Cesiro, datoerii de aproape 60 de milioane de lei

Cesiro SA Sighișoara este administrată de Cristian Covaciu, Elena Covaciu și Adrian Cosmin Covaciu, firma fiind deținută în proporție de 98,7% de SC IPEC SA Alba Iulia, companie controlată tot de familia Covaciu, care are ca obiect de activitate fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodăresc și ornamental.

În anul 2018, Cesiro SA Sighișoara raporta afaceri de 83,1 milioane de lei, pierderi de 14,8 milioane de lei, datorii de 57,8 milioane de lei și capitaluri proprii de 14,4 milioane de lei, precum și un număr mediu de angajați de 1.053 de persoane.

Zeci de milioane de lei au fost câștigate cu proiecte fantasmagorice

În primăvara anului 2014, o asociație din Alba Iulia reușea să dea o lovitură de proporții fantastice: îi erau aprobate 22 de proiecte finanțate prin POSDRU cu o valoare totală de 112 milioane de lei.Proiectele fuseseră depuse de către Asociația Elen în vara anului 2013, trecuseră prin procesul de evaluare al Ministerului Muncii și fuseseră declarate toate câștigătoare. Era un rezultat nemaiîntâlnit nu doar ca un număr atât de mare de proiecte să primească finanțare simultan, dar ca toate proiectele depuse de un potențial beneficiar să treacă de evaluarea Ministerului Muncii în aceeași sesiune, scrie linx.crji.org.

Lista afișată de către Autoritatea de Management a POSDRU, însă, arăta că, de fapt, Asociației Elen i se aprobaseră nu 22, ci 31 de proiecte, în valoare totală de 152 de milioane de lei (peste 35 de milioane de euro). Un competitor de pe această piață a proiectelor de fonduri europene nu a rămas indiferent la nemaiauzitul succes al unei organizații. Acesta a sesizat nu doar coincidențele de buget, ci și similitudinile numelor proiectelor depuse de către Asociația Elen.

Radu Oprea, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud Esta a sesizat atât Guvernul României, cât și Comisia Europeană, în legătură cu suspiciunile de fraudă.

Totuși, în 2014, după anunțarea aprobării celor 31 de proiecte POSDRU pentru Asociația Elen, aceasta nu a mai semnat contractele de finanțare cu Autoritatea de Management a POSDRU din cauza unor neînțelegeri cu privire la datorii apărute între asociație și Ministerul de Finanțe.

Anterior depunerii celor 31 de proiecte în 2013, Asociația Elen din Alba Iulia mai depusese și alte proiecte pentru finanțare POSDRU, care îi fuseseră aprobate și semnase și contractele de finanțare. Cinci dintre acestea au nume foarte generale și, de asemenea, foarte asemănătoare cu cele din lotul din vara lui 2013: “Calificarea profesională – o șansă pentru viitor”, “Împreună pentru un viitor mai bun”, “Educație pentru viitor”, “Cu toții avem dreptul la o pregătire adecvată”, “O șansă pentru fiecare”. Fiecare din proiectele anunțate a avut un buget de aproximativ două milioane de lei.

Un altul, însă, derulat între 2010 și 2013, a avut un buget total de 20 de milioane de lei, aproape cinci milioane de euro, și un nume pompos: “Spațiul rural românesc între identitate și globalizare – valorificarea potențialului resurselor umane din mediul rural și promovarea mobilității ocupaționale și geografice”. Partenerii Asociației Elen în acest mega-proiect au fost IPEC SA, o fabrică de obiecte ceramice din Alba Iulia deținută de familia Covaciu (Elena – mama și Cosmin și Cristian – fiii), și Asociația Comunelor din România.

Clanul prefectului Covaciu

Cum ajunge, totuși, o asociația ca Elen din Alba Iulia să devină specialistă în proiecte POSDRU? Cel mai probabil, rolul determinant i-a aparținut lui Cosmin Covaciu, manager al unora dintre proiectele al căror beneficiar a fost Asociația Elen. Președinte al asociației era, în momentul primirii fondurilor europene, Elena Covaciu, mama lui Cosmin Covaciu, iar vicepreședinte al Elen era Cristian Covaciu, fratele lui Cosmin. Acesta din urmă, însă, e cel mai notoriu membru al familiei datorită implicării sale în politică. În ianuarie 2005, membru PNL fiind și președinte al TNL Alba, Cosmin Covaciu a fost numit prefect al județului Alba. A deținut această funcție până în martie 2008. Cosmin Covaciu a fost considerat multă vreme protejatul lui Teodor Athanasiu, președinte al PNL Alba și ministru al Apărării din partea PNL, deci unul din cei mai influenți liberali la nivel național. Athanasiu deținuse și funcția de șef al AVAS, mai scrie linx.crji.org.

Pe de altă parte, soția lui Cosmin Covaciu, Maria Elena, este judecător al Curții de Apel Alba Iulia. Deși neimplicată în funcționarea Asociației Elen, judecătoarea Elena Maria Covaciu este, cu siguranță, un personaj important în orășelul transilvan.

Cosmin Covaciu deține, din iunie 2008, și Dancor-Proiect SRL din Alba Iulia, companie de consultanță în afaceri și atragerea de fonduri europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.