Nu pentru întâia oară, ordonanțe și proiecte semnate de către liderii politici, în speță cele din ultimele luni, ridică multe semne de întrebare din cauza interpretărilor cărora le lasă loc. Acesta este și cazul ordinului semnat de către Ministrul Educației, Monica Anisie, prin care s-a aprobat necesarul de 250.000 de dispozitive electronice conectate la internet, ce vor fi distribuite elevilor din România prin programul ”Școala de Acasă”.
Pentru distribuirea dispozitivelor electronice în cauză au fost stabilite criterii generale și specifice pentru selecția beneficiarilor programului. Criteriile generale de selecție vizează elevii din învățământul primar, gimnazial și secundar, forma de învățământ de zi și cu frecvență (clasa pregătitoare, clasele I-XII, școala profesională) înmatriculați, la început de an școlar, în unități de învățământ de stat, precum și elevii proveniți din medii defavorizate. Criteriile specifice suplimentare se referă la elevii de cetățenie română care s-au întors pe teritoriul României de la declanșarea pandemiei de COVID-19 și care nu au posibilitatea de a dispune un dispozitiv electronic cu conexiune la internet, la elevii care nu dețin, în folosință personală, un dispozitiv electronic cu conexiune la internet și nu în ultimul rând, la elevii ale căror familii nu dețin niciun dispozitiv electronic cu conexiune la internet.
Ultimul criteriu de selecție specifică a elevilor beneficiari ai acestui program stârnește diverse controverse.
Senatorul USR Mihai Goțiu subliniază în acest sens existența a două chestiuni care necesită clarificare din partea Guvernului.
“Sunt două probleme distincte pe care Ministerul trebuie să le rezolve: 1) tableta/laptopul care trebuie pus la dispoziția fiecărui elev; 2) conectivitatea la internet.
În privința primei obligații (stabilită prin lege), faptul că un părinte are un dispozitiv conectat la internet nu reprezintă un criteriu de ”depunctare” sau de ”eliminare” de pe listă; elevul nu poate sta ”la coadă” până când părintele își finalizează lucrul (cu atât mai mult cu cât sunt părinți care lucrează de acasă), și nici invers. Legat de conexiunea la internet și punerea la dispoziție a elevilor a unei tablete conectate la internet DOAR dacă un părinte nu are așa ceva, din nou e discutabil, pentru că dacă e un dispozitiv mobil, părintele nu poate fi obligat să stea acasă pentru a-i asigura accesul la internet.”
Senatorul Mihai Goțiu a pus și problema copiilor care nu locuiesc cu părinții lor: “Cazurile extreme sunt cele în care părinții au acces la internet, dar nu locuiesc cu proprii copii (situații care, din păcate, nu sunt excepții în contextul în care avem atâți părinți plecați la muncă în alte țări, iar copii au rămas acasă). Acești părinți nu vor putea semna declarația pe propria răspundere (pentru că au dispozitiv cu acces la internet), dar ține de domeniul evidenței că asta nu-i ajută cu nimic pe copii.”
“Singura variantă care ar putea fi luată în discuție e cea în care accesul la internet e fix. Atunci s-ar putea face o prioritizare – să li se asigure tablete cu acces la internet copiilor care nu au acasă acces la internet. Dar asta nu înseamnă că ei nu au dreptul să li se pună la dispoziție o tabletă fără acces la internet (economia bugetară ar fi cea legată de suportarea costului abonamentului).
Din păcate, cred că ambiguitatea acestui ordin îi va lăsa pe mulți copii ori fără tabletă, ori fără acces la internet, pentru că, cel mai probabil, vor fi mulți părinți care nu vor semna declarația pe propria răspundere că nu au acces la internet (în condițiile în care au de pe un dispozitiv mobil), iar cei care au acces la internet nu vor solicita tableta simplă (fără acces la internet) dacă au acces la internet, tot de frică să nu care cumva să fie acuzați că au făcut declarații false.”
Mihai Goțiu este de părere că ambiguitatea ordinului semnat de către Ministrul Educației este rezultatul lipsei dialogului și consultării reale.
“Nu cred că Ministerul și-a propus să facă economii pe seama copiilor ci, pur și simplu, nu a reușit să înlăture ambiguitățile și să vină cu un ordin clar, din care să rezulte fără dubii că: 1) asigurarea unei tablete la cerere e obligatorie (cu sau fără conexiune la internet), 2) accesul la internet trebuie să fie real – situație care nu e îndeplinită atunci când părintele are un dispozitiv cu acces la internet, dar copilul NU are posibilitatea să se conecteze de pe dispozitivul lui la internetul părintelui”, a conchis senatorul USR.
Deputatul PSD Horia Nasra este de părere că în perioada machiaverlâcurilor politice, liderii PNL nu mai sunt interesați să lucreze pentru țară, explicându-se astfel și dezinteresul în ceea ce privește informarea promptă a populației, fără a se pune la bătaie dreptul la educație al copilului.
“Liderii PNL-ului au un simplu scop în aceste săptămâni- alegerile, iar această nepăsare față de efectele produse de pandemie, în speță în situația copiilor de a merge la școală, provine din această disperare după voturi. În acest moment, la Guvernul României nu se mai lucrează pentru țară, nu se mai lucrează pentru educație, pentru copii, pentru tineri, se lucrează strict pentru alegerile locale. (…) Nici măcar nu-i bănuiesc de rea intenție, ci de prostie. Prostie și lipsă totală de interes.
Este la fel de adevărat că Partidul Național Liberal nu este interesat de soarta oamenilor cu venituri mai mici. Și atunci nici nu pun mare preț pe ce se întâmplă cu copiii care provin din familii cu venituri mai scăzute. În mod normal, orice cetățean responsabil care ar ocupa funcția de ministru, în 4 ore ar rezolva problema asta. Nu trebuie să fii absolvent al unei facultăți de la Harvard ca să reușești să faci niște idei de bun simț pentru copiii care provin din familii cu venituri scăzute.
Dacă ar exista un lider, în general vorbesc, pe scena politică, care ar spune- Partidele politice primesc milioane, zeci de milioane de euro din subvenția de la stat, cu acele zeci de milioane de euro pe care le primesc partidele politice (într-un an ar putea să nu îi mai primească pentru că anul viitor nu va fi an electoral) ar putea să se acopere toate costurile. Că nu sunt milioane de copii care nu au posibilitatea de a-și lua acele tablete. Și cu siguranță există soluții financiare pentru a prioritiza educația unui copil.
Ce e important în societate? Să fii sănătos (…) și să fii educat, ca să poți să te comporți civilizat în societate și ca să progresezi. Și atunci e foarte simplu. Egal- PNL, PSD, USR, PMP, UDMR- dacă ar exista din toate partidele astea oameni cu adevărat onești și corecți, ar face acest pact- la anul viitor renunțăm la subvenția dată partidelor politice și băgăm toți banii în tablete. Ăsta e doar un exemplu, nu există că nu sunt bani. Punem niște criterii ca totuși unii copii să ia tablete, alții să nu ia tablete. Nu există. Totul este despre cum împarți atunci când îți faci un buget”, este de părere deputatul Horia Nasra.
Educația online de calitate superioară este o componentă elementară în contextul unei
pandemii care va persista o perioadă nedeterminată. Aceasta trebuie prioritizată prin acordarea de resurse materiale și nu numai fiecărui actor din procesul de predare-învățare, de la elevi până la profesori, după cum punctează și Consiliul Județean al Elevilor Cluj.
“Fiind ceva nou, diferit, educația online este în sine o metodă la care elevii și profesorii se adaptează cu dificultate. Este absurd ca un copil care are un telefon vechi, dar cu conexiune la internet, să fie pus în situația de a-l folosi ca principală sursă de învățare. În cazul familiilor în care nu există suficiente device-uri pentru fiecare membru, scenariul este la fel de grav deoarece elevii nu vor putea asista la toate orele de curs, astfel încălcându-se dreptul fundamental al copilului la educație”, a transmis Consiliul Județean al Elevilor Cluj.
Reprezentanții CJE Cluj au mai subliniat și faptul că achiziționarea acestor dispozitive electronice este de apreciat, însă este inadmisibil ca educația copiilor care reprezintă viitorul țării să fie pusă în joc.
“Faptul că ministerul achiziționează aceste dispozitive este un pas înainte, dar trebuie subliniat că educația copiilor, care reprezintă viitorul țării, e în discuție. Nu se poate merge pe mentalitatea „e bine și așa”. Este necesar să fie luate o serie de măsuri concrete, incluzive în așa fel încât fiecare elev în parte să beneficieze de tot ceea ce este mai bun pentru a fi cât mai eficient într-un context atât de anormal”, a conchis CJE Cluj.