Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă în procesul de răspundere patrimonială deschis de finanțele clujene împotriva lui Rareș Criste, unul dintre cei mai ”blindați” oameni de afaceri clujeni care se ocupă de afacerile cu energie electrică. Instanța clujeană a respins acțiunea lui Criste împotriva sentinței din procesul de fond, în care el răspunde patrimonial pentru un prejudiciu de 2,5 milioane lei cauzat firmei ECG Power Trading SRL. Clujeanul este unul dintre apropiații fostului șef DGIPI Gelu Oltean, trimis în judecată pentru trafic de droguri, și ai lui Virgil Ardelean, un alt fost șef din Informații. Criste a făcut afaceri cu energie împreună cu Alin Ardelean, fiul ”Vulpii”. Rareș Criste a fost implicat în Dosarul Mită la Hidroelectrica, dar nu a suferit nicio repercusiune.

Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă în procesul în care Finanțele clujene au făcut o cerere de răspundere patrimonială împotriva lui Rareș Criste. În controlul inspectorilor a fost vizată activitatea firmei ECG Power Trading SRL, aflată în patrimoniul omului de afaceri și care a declarat o pierdere în valoare de 2.536.883 lei.

Potrivit DRFP Cluj Napoca, firma lui Criste a intrat în insolvență la data de 21.02.2018, ca urmare a cererii formulate pentru admiterea deschiderii procedurii simplificate, după ce, cu un an mai devreme, societatea a fost declarată în stare de insolvabilitate.

Rareș Criste a arătat că în toamna anului 2017 banca i-a transmis că a fost instituită poprirea asupra conturilor firmei pentru suma de 2.451.772 lei. El a contestat această măsură în instanță,  iar în martie 2018 Tribunalul Cluj a dispus anularea deciziei de instituire a măsurii asigurătorii emisă de ANAF în dosarul de atragere a răspunderii solidare.

În cadrul procesului, Rareș Criste a reclamat faptul că angajarea răspunderii solidare pentru suma 2.536.883 lei a fost făcută fără a ține cont de deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea ECG Power TRADING S.R.L. anterior emiterii Deciziei.

De asemenea, în aprilie 2018 Criste a contestat decizia ANAF, dar nu a primit niciun răspuns astfel că a deschis un proces.

Pe de altă parte, potrivit Finanțelor, ”reaua credință a administratorului societății rezultă și din faptul că administratorul nu a răspuns la întrebările puse la audierea organizată în cadrul procedurii de Tribunalul București Decizia nr. 100 din 20 ianuarie 2017 angajare a răspunderii solidare, nu a formulat răspunsurile în scris la întrebările puse așa cum s-a angajat în cadrul audierii și nu a dat curs solicitării organului de executare silită privind clarificarea situației fiscal și prezentarea de documente contabile privind veniturile și bunurile deținute de societate”, se arată într-o întâmpinare a Finanțelor clujene.

În urmă cu doi ani, ECG POWER TRADING SRL, firmă patronată de Rareș Criste, a făcut o cerere de intrare în insolvență. Bilanțul contabil al societății este destul de interesant. În 2014, a declarat o cifră de afaceri de 18,9 milioane de lei, un profit de aproape 8.000 de lei și 11 angajați. În următorul an, cifra de afaceri a sărit la 26 de milioane de lei, iar societatea a declarat o pierdere de două milioane de lei și numărul angajaților a scăzut la șapte. În 2015, potrivit declarațiilor fiscale, cifra de afaceri a fost zero, iar pierderea financiară a fost de 900.000 de lei și cinci angajați.

În 2017, AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI a câştigat un proces împotriva firmei  ECG POWER TRADING SRL și a executat silit societatea lui Criste.

În același an, Tribunalul Comercial Cluj a dat o sentinţă prin care firma lui Rareş Criste pierdea peste două milioane de lei, contravaloarea unui contract neonorat încheiat cu firma SC ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL, care îi aparţine lui Bogdan Buzăianu, un alt ”băiat deştept” din domeniul energiei.

Împrumuturi tip suveică

Sentința Curții de Apel Cluj menționează că în anul 2014, societatea administrată de Criste a preluat finanțarea dezvoltării unor proiecte de producție de energie electrică din surse regenerabile, în sumă de 4.781.759 lei, de către companiile de proiect deținute în cotă de 99% de către acesta. ”Suma de 4.781.759 lei a fost achitată de către companiile de proiect de societate din activitatea proprie, dar recuperarea acesteia a fost cesionată de către ECG Power Trading către  EGC Central European Gas Limited din Cipru cu termen de restituire în 5 ani, astfel încât societatea a rămas în imposibilitatea de a plăti obligațiile bugetului de stat. Reaua credință a administratorului societății rezultă și din faptul că administratorul nu a răspuns la întrebările puse la audierea organizată în cadrul procedurii de angajare a răspunderii solidare, nu a formulat răspunsurile în scris la întrebările puse așa cum s-a angajat în cadrul audierii și nu a dat curs solicitării organului de executare silită privind clarificarea situației fiscale și prezentarea de documente contabile privind veniturile și bunurile deținute de societate.

Neachitarea obligațiilor fiscale ca urmare a operațiunilor efectuate, privind cesionarea creanțelor în sumă de 4.781.759 lei precum și neîntreprinderea a nici unei măsură de recuperare a sumelor de la clienți demonstrează reaua-credință a administratorului societății privind neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale. Rezultă, astfel, că decizia contestată este motivată sub aspectul relei-credințe, organul fiscal reținând că aceasta decurge atât din operațiunile efectuate de către recurent, cesionarea creanțelor în sumă de 4.781.759 lei și neîntreprinderea nici unei măsuri de recuperare a sumelor de la clienți, cât și din faptul că recurentul nu a răspuns la întrebările puse la audierea organizată în cadrul procedurii de angajare a răspunderii solidare, nu a formulat răspunsurile în scris la întrebările puse și nu a dat curs solicitării organului de executare silită privind clarificarea situației fiscale și prezentarea de documente contabile privind veniturile și bunurile deținute de societate.

Aceleași argumente sunt reținute și în decizia de soluționare a contestației, astfel încât și aceasta este motivată din perspectiva elementului subiectiv, reaua-credință”, se arată în motivarea instanței clujene.

Criste acuză că cei de la Finanțe habar n-au să facă un control

Pe de altă parte, omul de afaceri clujean consideră că Tribunalul Cluj, care a judecat procesul pe fond, ”a stabilit în mod nejustificat faptul că sunt incidente în speță dispozițiile art. 25 al. 2 din Codul de pr. fiscală. Astfel, s-a constatat că există obligații fiscale neachitate în cuantum de peste 2.000.000 lei, ceea ce nu este conform cu adevărul. Mai mult precizează că nu s-a stabilit și nu s-a concluzionat prin Decizia de stabilire a răspunderii și mai apoi prin decizia emisă ca urmare a contestației că ar fi îndeplinite restul condițiilor de antrenare a răspunderii care este o formă a răspunderii delictuale. Condițiile necesar a fi îndeplinite sunt: vinovăția recurentului și raportul de cauzalitate dintre vinovăție și neachitarea obligațiilor fiscale în cuantum de 2.000.000 lei. Practic, s-a prezumat că ar exista o rea-credință pentru că s-a constatat că societatea a realizat cesiunea în cuantum de 4.781.689 lei. Arată că într-adevăr s-a realizat cesiunea dar drepturile au fost cesionate la valoarea lor nominală. Dreptul de creanță a fost primit de societate cu ocazia înființării acesteia și reprezintă investiții ce au fost făcute în societățile de proiect astfel cum s-a evidențiat prin înscrisuri. Aceste societăți de proiect nu au ajuns la finalizare pentru că nu au avut niciun moment activitate și în consecință, societatea nu ar fi avut posibilitatea să recupereze suma de aproximativ 4.000.000 lei de la societățile de proiect. Prin cesionare, afirmă apărătorul recurentului, nu s-a creat o stare de insolvabilitate pentru că, astfel cum s-a arătat dreptul a continuat să existe în patrimoniul societății”, arată recursul depus de omul de afaceri clujean.

Prin sentința civilă atacată s-a mai reținut că reaua-credință rezultă și din împrejurarea că nu s-au luat măsuri pentru recuperarea sumelor de la terți. Susține că singura modalitate prin care banii puteau fi recuperați consta în vânzarea acestor proiecte. Această vânzare urma să fie realizată de asociatul majoritar, ECG Cipru. Practic, dacă societatea a cărui administrator a fost recurentul, încerca să valorifice silit aceste drepturi ar fi presupus executarea silită a investițiilor efectiv realizate ceea ce ar fi dus la diminuarea creanței. Prin primirea prețului de vânzare pentru cesiune patrimoniul societății ar fi fost protejat.

Instanța de fond a reținut că ECG Cipru nu ar fi putut să desfășoare activități de recuperare a veniturilor în România. Susține că nu există o astfel de situație, ECG Cipru nu ar fi trebuit să recupereze prin executare silită aceste credite.

Avocatul recurentului concluzionează că nu a fost dovedită re aua-cred ință și raportul de cauzalitate. Solicită să se constate că ulterior intrării în procedura insolvenței, lichidatorul judiciar a întocmit un raport cu privire la cauzele care au dus la insolvență. S-a reținut că insolvabilitatea și insolvența sunt două instituții diferite însă acestea se produc din aceleași cauze. Lichidatorul judiciar, în urma analizării documentelor contabile a constatat că cesiunea la care se raportează organul fiscal nu poate fi interpretată ca fiind cauza care a dus la apariția stării de insolvență. Au fost identificate doar cauze externe: modificarea drastică a legislației privind producerea energiei electrice și emiterea certificatelor verzi și implicit, imposibilitatea societăților de a mai obține creditări. Precizează că certificatele verzi erau folosite ca garanții pentru obținerea împrumuturilor. În concluzie, nu doar că intimata nu a stabilit și nu a dovedit reaua-credință a recurentului, ci din contră există raportul la care s-a făcut referire anterior.

Ingineria financiară a unui ”băiat deștept din energie”

Potrivit dosarului, se deduce prezumția clară de inginerie economică prin exonerarea de răspundere a unor persoane care, din poziția lor de administratori, urmăresc sa devalizeze firma; în cazul de față aceasta s-a realizat prin” curățarea”firmei de creanțe, adică prin cesionarea lor către un off-shore ECG Central European Gas Limited din Cipru) care s-a obligat sa le restituie în termen de 5 ani, după ce le obține pe cale judiciară. 

Astfel, bruma de legalitate invocată inițial dispare în momentul în care off-shore-ul, devenit recuperator de creanțe „emite facturi” sau „plătește taxa judiciară de timbru”, deoarece în România, conform legislației, o entitate neînregistrată fiscal nu poate desfășura astfel de activități aducătoare de venit

Afaceri pe ”cai mari”

În 2005, Rares Criste a intrat în afaceri prin intermediul Premier Construct şi, în paralel, la Ten Transilvania Energy, Inc.. Dacă la Premier Construct, Criste a stat doar un an, la Ten Transilvania Energy a făcut afaceri timp de 5 ani. La această societate, Criste a dezvoltat un adevărat “lanţ al puterii”. A deţinut controlul acestei firme alături de Alin Ardelean, fiul lui virgil Ardelean, fostul sef al Doi şi-un sfert, şi alături de Sorin Piciu, un alt personaj bine înfipt în afacerile cu energie. De asemenea, Criste este unul dintre partenerii constanţi ai unei firme olandeze, Energon Holding Delft B.V, axată pe afacerile cu energie. Ten Transilvania Energy are contracte cu centralele de la Turceni şi Rovinari, de unde cumpără energie pentru a o vinde mai departe. De asemenea, Criste a mai fost asociat şi în SC Amgaz Furnizare, societate implicată în afaceri de anvergură cu societăţile de stat Romgaz şi Distrigaz, care gestionează o parte din gazele naturale din România. Iniţial, compania Amgaz Furnizare SRL a aparţinut lui Peter Braun, om de afaceri implicat în privatizarea ALRO Slatina. SC Amgaz Furnizare SRL face parte dintr-un grup de companii (Infochem, Amgaz SA) înfiinţate de Horia Roşu, fostul consilier al ministrului PSD al Industriilor, Dan Ioan Popescu.

Lui Criste încep să îi cadă epoleții

El a oferit o şpagă de 1,4 milioane de euro pentru a cumpăra energie, într-un mod dezavantajos pentru stat, de la Hidroelectrica. Cei care au primit şpaga au fost condamnați, însă de Rareș Criste nu s-a atins nimeni.

Ioan Mihăilă

Una dintre cele mai mari afaceri pe care Rareş Criste era cât pe ce să o încheie a fost cea în care una dintre firmele la care era director, SC Energon Power Gas, ar fi urmat să încheie cu Hidroelectrica un contract pe patru ani de zile pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (aproximativ 262.980.000 euro) în condiţii dezavantajoase pentru compania de stat. Însă, cu câteva zile înainte de a se parafa această înţelegere, au intervenit procurorii DNA, ajutaţi de agenţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI), care au declanşat o anchetă şi au reţinut doi oficiali ai Hidroelectrica. În urma procesului, Ioan Mihăilă, (foto) unul dintre foștii șefi de la Hidroelectrica, a fost condamnat în instanța de fond.

Fostul șef DNA Cluj și Rareș Criste au fost colegi în ”scopuri culturale”

Elena Botezan

În Cluj Napoca există asociația Lions Club Ioan Georgiu care adună, deopotrivă, persoane care au cuvânt greu de spus în Justiție, cum ar fi fostul șef al DNA Cluj și actual judecător la Curtea de Apel Cluj, Elena Botezan, fostul șef al Parchetului General, Ilie Botoș, afaceriști cărora le-a șuierat pe la ureche urmărirea penală, Rareș Criste, sau Ioan Oroian care este acuzat că a delapidat USAMV-ul închiriind un cămin întreg participanților la Festivalul Untold. 

La înființarea Asociației Lions Club Ioan Georgiu, omul de afaceri clujean Rareș Criste Cristian era președintele consiliului director.

Asociația respectivă are sediul pe o stradă în Colonia Borhanci, unde a avut sediul firma Depali Com SRL, patronată de rotaryanul clujean Teodor Hozan, implicat într-un caz de braconaj alături de Viorel Bunea, fratele fostului comisar de politie, Gheorghe Bunea. 

Printre membrii fondatori ai acestei asociații care imită titulatura clubului exclusivist Lions se numără fostul șef al DNA Cluj, actualmente judecător, Elena Botezan, fostul conducător al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ilie Botoș, comisarii de poliție Marcel Bonțidean, Teodor Pop Pușcaș, patronul firmei de pază și protecție PP Protect, Vasile Apahidean, fostul șef al RAAPPS Victoria Cluj Napoca (cuibul băieților cu ”ochi albaștri”), Dorin Gioarsa, politicieni precum Daniel Don, fost șef al AJOFM, Kerekes Sandor, fost consilier județean, sau oameni de afaceri cu renume din domeniul energiei electrice, cum ar fi Rareș Criste, notari implicați în afaceri controversate, Laura Moigrădean și diferiți oameni de afaceri, unii dintre ei implicați în diferite dosare care au ajuns în justiție și, nu de puține ori, în presă.

Cât de ”naturală” este asocierea dintre, spre exemplu, fostul șef al DNA Cluj, procurorul Elena Boteza (acum judecător la Curtea de Apel Cluj), care a instrumentat dosare cu nume grele din Cluj Napoca și, să zicem, Rareș Criste, care a fost mituitorul din dosarul Mită la Hidroelectrica, doar cei doi ar putea să spună.

Asociația respectivă a avut sediul pe str Maramureșului nr 106, aceeași adresă unde funcționa firma ECG Power Trading, patronată de omul de afaceri Rareș Criste și off-shore-ul cipriot ECG CENTRAL EUROPEAN GAS LTD.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here