Anul acesta, procurorii clujeni de la DNA Cluj, care se ocupă de anchetarea cazurilor de mare corupție, au trimis în judecată 6 dosare. Cu un așa avânt, mare mirare că serviciul teritorial mai există! Două dosare au fost deschis la Baia Mare, unul la Cluj Napoca, iat în alte două dosare au dat o mână de ajutor colegilor din Suceava și Maramureș. Pe final de an, în luna noiembrie, procurorii DNA Cluj au trimis în judecată, în stare de libertate, o persoană din Cluj care a accesat ilegal fonduri APIA.
La Cluj, săptămânal, ”exploziile” imobiliare îi aruncă pe locuitorii orașului la pământ, presa țipă despre contractele cu dedicație de milioane de euro, infrastructura orașului geme, afacerile făcute între politicieni sau șefi din administrație pe banii contribuabililor merg ca pe bandă rulantă, iar peste toate acestea corupția înflorește ca o Crăciuniță în sezon !
La Serviciul Teritorial DNA Cluj zace liniștea, iar procurorii parcă muncesc într-o bulă temporală care nu are nicio legătură cu freamătul din jur.
Anul acesta DNA Cluj a trimis în judecată 6 dosare penale, despre care cu greu se poate spune că frizează ”marea corupție”. Iar succesul poate fi împărțit între doi șefi: în 11 octombrie s-a pensionat Anca Mărincean, care era în funcție din 2014, iar în locul ei a fost numit Ionuț Vasile, unul dintre procurorii care au lucrat la cazul de corupție al primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheș.
La începutul lunii martie a văzut lumina instanței primul dosar făcut de procurorii DNA Cluj. Dar nu de cei care lucrează în biroul din Cluj Napoca, ci de cei din Baia Mare. A fost vorba despre o persoană care a obținut fonduri de la APIA în mod ilegal.
”În perioada 2016-2017, inculpatul, în calitatea menționată mai sus, ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente false (cereri-adeziune de înscriere în asociație, tabele centralizatoare privind acordul, datele de identificare, numărul de animale pe fiecare membru al asociației și suprafața alocată fiecărui membru etc.) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică.
O parte din documentele depuse la A.P.I.A. ar fi fost falsificate chiar de inculpat pentru a atesta îndeplinirea condițiilor necesare de către asociația pe care o conducea.
Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 304.204 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză. În cauză, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui imobil ce aparține inculpatului. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Maramureș cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză”.
Corupția din Cluj s-a refugiat la Baia Mare
După o lună, procurorii de la DNA Cluj uimesc justiția cu încă o anchetă. Tot procurorii de la biroul teritorial din Baia Mare reușesc să trimită în judecată, de data aceasta, doi oameni de afaceri sub acuzațiile de fals în declarații și deturnarea licitațiilor publice. Ancheta nu a fost prea grea ținând cont de faptul că oamenii au recunoscut din start faptele și au semnat un acord de recunoaștere a faptelor cu procurorii.
”În cursul lunii decembrie 2017, în contextul unei proceduri de achiziție publică derulate de Ministerul Turismului, având ca obiect organizarea evenimentului intitulat „Crăciun în Maramureș”, cei doi inculpați, în calitate de administratori ai unor societăți comerciale, ar fi efectuat demersuri pentru ca una dintre cele două firme să câștige licitația organizată în scopul menționat mai sus.
Concret, până la momentul depunerii ofertelor, cei doi oameni de afaceri: – ar fi colaborat și s-au consiliat reciproc cu privire la modul de întocmire a documentației, – ar fi elaborat pe baza documentației oferte identice din punct de vedere tehnic, – ar fi stabilit prețurile (unul dintre ele fiind mai mic decât celălalt) care urmau a fi înscrise în ofertele financiare, – ar fi făcut declarații necorespunzătoare adevărului din care rezulta că cele două societăți erau într-o reală competiție și că aveau capacitatea tehnică și profesională de a organiza evenimentul respectiv. În realitate, scopul urmărit de inculpați a fost acela ca una dintre firme să câștige licitația, iar cealaltă, în calitate de subcontractor, să presteze o parte din servicii.
– ar fi depus prin intermediari cele două oferte la Ministerul Turismului. În acest context, la data de 19 decembrie 2017, după evaluarea ofertelor, între Ministerul Turismului și o societate a unuia dintre oamenii de afaceri, a fost încheiat un contract de prestări servicii având ca obiect organizarea evenimentului respectiv.
Ulterior, așa cum a fost planificat inițial, firma câștigătoare a licitației a subcontractat o parte din servicii celeilalte societăți comerciale, administrate de celălalt inculpat.
În cauză, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de succesor legal al Ministerului Turismului, s-a constituit parte civilă cu suma de 114.554 lei, care a fost achitată firmei câștigătoare a licitației, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere.
În prezența avocaților, inculpații au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:
– un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de doi ani.
Dosarele de urmărire penală privindu-i pe inculpați împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Maramureș.”
Bună-i viața la Suceava: bei, mănânci și stai degeaba !
Abia în aprilie, procurorii care lucrează la ST DNA Cluj, adică chiar cei din Cluj Napoca (!), se ridică de la birou și trimit în judecată un dosar. Este vorba despre o anchetă de la… Suceava care vizează un ofițer de poliție din Maramureș.
”La data de 04 februarie 2021, inculpatul Donciu Viorel-Andrei, în calitate șef al SPCRPCIV Maramureș, ar fi cumpărat influența unui consilier de la Consiliul Județean Maramureș, pe care acesta din urmă pretindea că o are pe lângă anumite persoane, astfel încât inculpatul Donciu Viorel-Andrei să fie desemnat în continuare în aceeași funcție. Numirea în calitate de șef al SPCRPCIV Maramureș expira în data de 15 februarie 2021.
În schimbul menținerii sale în funcție, inculpatul Donciu Viorel-Andrei l-ar fi sprijinit pe consilier la înmatricularea unor vehicule deținute de acesta sau de alte persoane, la programarea anumitor candidați la examenul pentru obținerea permisului de conducere, precum și cu îndeplinirea oricăror alte atribuții de serviciu pe care ofițerul de poliție le are potrivit funcției, în interesul personal al consilierului sau în interesul altor persoane”, se mândresc procurorii DNA Cluj.
La fel ca în cazul producțiilor hollywoodienne, procurorii anticorupție clujeni reîncălzesc ciorba și la începutul lui iulie îi trimit în judecată pe FILIP ADRIAN-NICOLAE, la data faptelor consilier județean în cadrul Consiliului Județean Maramureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și instigare la acces ilegal la un sistem informatic, și pe BELEA VASILE-IONUȚ, la data faptelor comisar șef de poliție, șeful Biroului I Drumuri Naționale și Europene sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită. Dosarul este un ”satelit” al anchetei din Suceava.
DNA Cluj a prins un inspector de la Curtea de Conturi Cluj
La sfârșitul lunii mai, procurorii clujeni de la DNA trimit în judecată primul dosar care are o legătură cu afacerile penale din Cluj. Inspectorul Gheorghe Isai de la Curtea de Conturi Cluj a fost acuzat de dare de mită.
”Inculpatul Isai Gheorghe, în calitatea menționată mai sus, a fost desemnat, în cursul anului 2013, să efectueze un control la primăria municipiului Turda, ce a inclus printre obiective și executarea contractului „Extindere și reamenajare parc zoologic și de agrement Turda, județul Cluj”.
În acest context, pentru a întocmi un raport de control mai „blând” în sensul de a încadra diferitele nereguli constatate la execuția proiectului respectiv doar la categoria abateri, în condițiile în care unele dintre ele puteau face obiectul unor sesizări penale, inculpatul Isai Gheorghe ar fi primit de la doi oameni de afaceri (martori în cauză – subcontractori ai lucrărilor) cu titlu de mită un ponton în valoare de 28.000 lei.
Cu titlu de exemplu, în raportul de control în care s-a stabilit un prejudiciu la bugetul de stat în sumă de 1.847.305 lei, se făcea referire, printre altele, la decontarea unor articole înscrise în situații de plată privind realizarea de clădiri la care lucrările nici nu fuseseră începute, situație care ar fi impus sesizarea organelor de urmărire penală.
Folosul necuvenit a fost remis de martori inculpatului Isai Gheorghe la instigarea omului de afaceri, inculpat în prezenta cauză care, la vremea respectivă, era administratorul unei societăți comerciale, membră a asocierii care adjudecase inițial realizarea obiectivului menționat anterior.”
Un dosar bun, ca la țară
Din 1 iulie până în decembrie, procurorii de la DNA Cluj s-au uitat pe fereastră cum oamenii intră și ies din Tribunalul Cluj, de peste drum de ei.
În 10 decembrie, cei de la DNA Cluj au trimis în judecată o altă persoană într-un dosar de fraudare a fondurilor APIA.
”În perioada 2011-2013, inculpatul ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.), mai multe documente (adeverințe și tabele centralizatoare) în care erau consemnate date false în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică, pentru suprafețe de teren pe care nu le deținea în realitate.
Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 247.790 lei. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă”, arată comunicatul DNA Cluj.
În rest, nimic!
se dovedeste inca o data ca presa e cea care alimenteaza zvonuri nefondate de coruptie, iar acum tot presa „plange” cand inventiile ei nu-s luate in seama de DNA
De cand cu Uioreanu-Bene, cam toti stau in banca lor. E clar ca i-au speriat pe toti politicienii si nu mai risca sa faca acte de corupție. Pana la urma cam acesta e mesajul DNA, nu neaparat zecile de dosare, ci faptul ca ei stau si asteapta ca un politician sa dea greș, iar atunci actioneaza.