La nivelul Consiliului Judeţean Cluj, există un proiect integrat care vizează transporturile. Noul concept are în vedere transformarea judeţului nostru într-un pol de referinţă în domeniul transporturilor. „Deocamdată nu avem altă soluţie pentru relocarea Aeroportului”. „Sunt convins că vom reuşi să ducem la bun sfârşit toate aceste proiecte”. “Eu cred că politica nu trebuie să primeze în faţa interesului public”. „Avem, în acest moment, o coaliţie la guvernare care are un mandat clar pe care să îl ducă la bun sfârşit”, a declarat, într-un interviu acordat Gazetei de Cluj, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.
Alin Tişe: Nu există, la nivelul judeţului Cluj, localităţi neelectrificate. Este vorba doar de gospodării sau grupuri de gospodării, în special în zonele izolate. De altfel, am realizat o centralizare a acestora la nivelul judeţului, în vederea obţinerii de fonduri guvernamentale, în cadrul Programului Guvernului „Electrificare 2007–2009”, care are în vedere rezolvarea acestor situaţii punctuale.
Reporter: Cum credeţi că vor decurge lucrările la Stadionul „Ion Moina”? La semnarea contractului aţi dat asigurări că suma stabilită pentru această investiţie nu va fi suplimentată cu niciun leu. Credeţi că veţi putea ţine această promisiune?
A.T.: Lucrările la viitorul stadion al judeţului Cluj au demarat la termenul pe care ni l-am propus. Faptul că am procedat la atribuirea acestui important contract în mod transparent a făcut în aşa fel încât să putem respecta pînă acum paşii pe care ni i-am propus. Modul în care se derulează investiţia ne face să fim încrezători că, şi din punct de vedere al costurilor, vom rămâne în limita sumelor pe care le-am avut în vedere.
Reporter: Turnul de la stadion va fi realizat de un investitor privat. De ce nu s-a mers la pachet cu stadionul? Cum se va realiza acest turn? Ce va include el, de fapt?
A.T.: Pentru construirea stadionului propriu-zis am identificat sumele necesare din bugetul propriu. Totuşi, Consiliul Judeţean nu poate susţine financiar singur întreaga investiţie. De aceea am decis să „rupem” proiectul iniţial, urmând ca, pentru construirea turnului anexă a viitorului stadion, să identificăm soluţia cea mai potrivită pentru finanţarea acestuia. În acest sens, CJ a comandat un studiu de fundamentare pentru a afla care ar fi condiţiile ce trebuie indeplinite de un investitor pentru contractarea unui credit. Turnul va conţine spaţii de birouri care vor reveni Consiliului Judeţean, precum şi unităţi de cazare hotelieră, restaurante, centru de sănătate, săli de conferinţe, etc.
Reporter: S-a făcut primul pas pentru realizarea Spitalului Regional de Urgenţă. Locaţia acestui spital a fost mutată în nenumărate rânduri. S-a decis acum de către actualul CJ ca spitalul să fie amplasat la Floreşti. Este o locaţie bună? S-a efectuat vreun studiu de circulaţie în zonă pentru ca, odată cu punerea în funcţiune a acestui spital, să nu existe blocaje de circulaţie?
A.T.: Construirea unui Spital Regional de Urgenţă reprezintă una dintre priorităţile actualului Consiliu Judeţean. Ideea construirii acestui spital nu este nouă. Au existat, de-a lungul timpului, mai multe încercări, dar, din păcate, nu au fost duse la bun sfârşit de vechile administraţii. Actualul proiect, care are în vedere locaţia de la Floreşti, are de partea sa argumente importante: apropierea de centrul clinic universitar Cluj-Napoca, accesul uşor de pe şoseaua naţională, posibilitatea deservirii de către un heliport, apropierea Aeroportului, clinica urmând a deservi o bună parte a Transilvaniei, nu doar judeţul Cluj. La toate acestea se adaugă faptul că terenul obţinut de noi de la Ministerul Apărării este viabilizat, ceea ce va reduce din costuri, argument deosebit de important mai ales acum, în perioadă de criză. Au fost executate evaluări de impact, cu rezultate încurajatoare din punct de vedere al circulaţiei. De altfel, nicio zonă nu este ferită de această problemă.
Reporter: Care este stadiul lucrărilor la centurile ocolitoare? Când vor fi finalizate?
A.T.: Acest proiect este derulat de către Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor. La nivelul Consiliului Judeţean Cluj există un proiect integrat care vizează transporturile. Noul concept are în vedere transformarea judeţului nostru într-un pol de referinţă în domeniul transporturilor. În acest sens, avem în vedere dezvoltarea infrastructurilor rutiere, feroviare şi aviatice, pentru a creşte gradul de atractivitate şi de modernitate al Clujului. În acest concept se regăsesc şi proiecte care sunt derulate de către alte instituţii sau autorităţi, fiind vizate proiecte de la reabilitarea drumurilor judeţene sau chiar comunale, până la argumentele oferite de construirea viitoarei autostrăzi.
Reporter: Aţi desfăşurat, până nu demult, un program de audienţe cu cetăţenii din judeţ. Care a fost scopul acestui program? Care sunt principalele probleme semnalate de cetăţeni?
A.T.: Principalul rol al autorităţilor publice se regăseşte în agenda cetăţeanului. Dacă autoritatea publică nu cunoaşte problemele fiecăruia, va avea o problemă în prioritizarea proiectelor în interesul cetăţeanului. De aceea am considerat necesar să ţinem legătura cu comunităţile din judeţ, pentru a da posibilitatea cetăţenilor să îşi facă cunoscute păsurile. Problemele semnalate se referă la nevoi specifice. Totuşi, am reuşit să realizăm o împărţire pe câteva categorii mai importante. Astfel, regăsim probleme care ţin de calitatea drumurilor, de alimentarea cu apă, fond funciar, ordine publică şi respectarea legalităţii. Am realizat un sistem de legătură cu cetăţenii, problemele lor au fost transmise autorităţilor competente, iar cetăţenii au fost informaţi asupra stadiului sau modului de soluţionare a problemelor ridicate. A fost o experienţă relevantă, iar eu am în vedere reluarea acestui program pe întreg parcursul mandatului.
Reporter: Spuneaţi la începutul mandatului dvs. în fruntea CJ că aveţi în plan reabilitarea drumurilor judeţene. La care dintre drumuri se lucrează?
A.T.: În funcţie de solicitările primăriilor, de doleanţele cetăţenilor din cadrul audienţelor în teritoriu, am realizat un program care are în vedere intervenţia pe majoritatea drumurilor judeţene. În plus, am reuşit şi accesarea unei finanţări prin POR, în valoare de aproape 60 de milioane de lei, pentru modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor, care are în vedere modernizarea a două drumuri judeţene, DJ 108C şi DJ 763.
Reporter: Drumurile spre Mărişel, Beliş sau Băişoara lasă de dorit, ceea ce reprezintă o mare pierdere pentru turismul din zonă. Pe când o reabilitare a acestor drumuri?
A.T.: Modernizarea accesului în zona turistică Răchiţele – Prislop – Ic Ponor este un punct din reabilitarea infrastructurii turistice din judeţul nostru. Consiliul Judeţean are în vedere reabilitarea sau modernizarea infrastructurii de acces în zonele de munte, cu atât mai mult cu cât, în ceea ce priveşte Mărişelul, am încheiat un protocol de colaborare în vederea realizării unor pârtii de schi. Drumul spre Băişoara a avut de suferit din cauza transportului de materiale în vederea construirii autostrăzii, urmând ca şi acesta să fie reabilitat în perioada următoare.
Reporter: Se lucrează încă la extinderea Aeroportului internaţional Cluj-Napoca. În ce stadiu sunt lucrările şi care este valoarea investiţiei de acolo, până în acest moment? De ce sumă mai este nevoie pentru a finaliza lucrările?
A.T.: Aeroportul se regăseşte pe lista priorităţilor actualului executiv al Consiliului Judeţean. Este un punct important în conturarea unei adevărate plăci turnante pentru transportul din partea de nord-vest a ţării, pe care o avem în vedere prin promovarea proiectului integrat în ceea ce priveşte transportul. În momentul de faţă, am finalizat noul terminal de plecări, o investiţie de peste 25 de milioane de euro, la care se adaugă investiţiile în reţelele electrice, sistemele moderne de balizaj, extinderea platformei de îmbarcare – debarcare, care implică în total costuri de aproximativ opt milioane de euro, asiguraţi prin finanţări şi prin alocări de la bugetul preopriu al CJ Cluj. Un alt proiect are în vedere reamplasarea şi redimensionarea uzinei electrice şi a centralei termice, investiţie de aproximativ patru milioane de euro. Dacă, în momentul de faţă, putem spune că avem cel mai modern terminal din ţară, avem în vedere şi construirea unei piste de 3.500 de metri, dar şi extinderea parcării auto şi construirea unui parking auto, toate adăugându-se sistematizării accesului din şoseaua europeană E576. Nu în ultimul rând, între proiectele de dezvoltare ale Aeroportului clujean se regăseşte construirea unui Terminal cargo.
Reporter: Dezavantajul aeroportului este că se află în oraş. Se vehicula, la un moment dat, posibilitatea mutării acestuia, undeva în afara municipiului. Aveţi în plan un asemenea proiect?
A.T.: Deocamdată nu avem altă soluţie pentru relocarea Aeroportului.
Reporter: Până în vara anului viitor, toate gropile de gunoi neconforme cu legislaţia Uniunii Europene trebuie închise. În caz contrar, România va plăti zilnic sume uriaşe ca penalizare. Şi judeţul Cluj are o asemenea groapă de gunoi, cea de la Pata Rât, care ar trebui închisă, dar deocamdată nu există o alternativă pentru aceasta. În ce stadiu se află proiectul pentru rampa ecologică a municipiului Cluj-Napoca? Care sunt soluţiile CJ pentru această problemă a judeţului? Vă veţi încadra în timp cu lucrările pentru ca aceste rampe să fie deschise conform planului? De câţi bani este nevoie pentru a putea pune în funcţiune această rampă?
A.T:: În ceea ce priveşte implementarea sistemului integrat de management al deşeurilor, suntem într-o fază avansată, care ne oferă certitudinea că, în momentul închiderii vechilor rampe neconforme, în cursul anului 2010, cele de la Pata Rât şi Cetan, vom avea funcţională prima celulă de depozitare din depozitul central care va fi construit nu departe de actuala rampă de la Pata Rat. În proiectul integrat de management al deşeurilor se regăsesc şi fonduri pentru ecologizarea vechilor rampe. Fodurile pentru acest proiect sunt asigurate de la bugetul central.
Reporter: Are Consiliul Judeţean Cluj suficienţi bani pentru a duce la bun sfârşit toate proiectele aflate în curs de execuţie (stadion, spital, centuri, reabilitare drumuri, rampă ecologică…etc.) ?
A.T.: Am avut în vedere un sistem care se poate traduce prin proverbul românesc “Nu te întinde mai mult decât îţi este plapuma”. Însă aceste proiecte sunt absolut necesare pentru viitorul judeţului. Ca să vă răspund la întrebare, da, sunt convins că vom reuşi să ducem la bun sfârşit toate aceste proiecte.
Reporter: În mandatul 2004-2008, la Cluj au venit investitori de renume, precum Nokia sau Emerson. Anul acesta, deocamdată nu am auzit nimic despre vreo investiţie puternică în zonă. Are CJ o strategie de atragere a investitorilor?
A.T.: În mod categoric avem în vedere atragerea de noi investitori în parcurile industriale pe care le deţinem. Există şi au existat discuţii cu posibili investitori, dar trebuie sa avem răbdare, condiţiile create de actuala criză economică mondială făcând ca firmele să nu fie la fel de grăbite ca în anii care au trecut. Oricum, noi avem în vedere şi susţinerea firmelor româneşti, locale, chiar şi din zona IMM, pentru a le oferi facilităţi pe platformele industriale.
Reporter: Se pare că vom avea o centrală hidroelectrică la Tarniţa-Lăpuşteşti. Ce beneficii va avea judeţul Cluj de pe urma acestei centrale? Cu ce contribuie CJ la realizarea ei?
A.T.: Acesta este un proiect guvernamental strategic, care are în vedere echilibrarea sistemului energetic naţional, judeţul Cluj fiind doar beneficiarul acestei investiţii. Este important în acest moment, la nivelul Consiliului Judeţean lucrându-se la proiecte conexe, care să beneficieze de oportunităţile create de această importantă investiţie.
Reporter: Cum vedeţi ultimele atacuri din coaliţia de guvernare? (dosare, comisii de anchetă, critici, etc). Credeţi că vor reuşi PSD şi PDL să ducă la bun sfârşit acestă guvernare sau aceasta se va rupe după alegerile prezidenţiale? Sau chiar înainte?
A.T.: Eu cred că politica nu trebuie să primeze în faţa interesului public. Acest fapt trebuie bine înţeles de membrii actualei coaliţii de guvernare, care trebuie să manifeste maturitate şi să producă efecte benefice pentru cetăţenii care i-au ales.
Reporter: Dacă se va ajunge la desfacerea protocolului dintre cele două partide, există posibilitatea ca PDL să se reorienteze către foştii parteneri, PNL? Mai ales că Emil Boc a avut o relaţie foarte bună cu PNL la nivel local în mandatul 2004-2008, în ciuda divergenţelor de la nivel naţional.
A.T.: Dumneavostră încercaţi să mă atrageţi pe un teren al speculaţiilor, ori eu sunt un om practic şi pragmatic. Avem, în acest moment, o coaliţie la guvernare care are un mandat clar pe care să îl ducă la capăt. Pe de altă parte, în politică orice este posibil. Principalul este să fie găsite acele soluţii care să convină interesului cetăţeanului.
Simona Curcian-Maleş
