De la începutul lunii viitoare, clujenii vor fi taxați în funcție de colectarea selectivă a deșeurilor și, implicit, prețurile vor crește. Pentru fracțiile uscate, colectarea se face în parteneriat cu firma Eco Rom Ambalaje, societate controlată chiar de marii ”producători” de deșeuri cum ar fi Ursus, Coca-Cola, etc. Firma a intrat în insolvență și este vizată într-un mega-dosar de fraudă care se ridică la suma de peste 50 milioane de euro. Ancheta a început în urmă cu aproximativ trei ani, însă procurorii nu au reușit să trimită pe nimeni în judecată până acum.

De la 1 iulie, în Municipiul Cluj Napoca se va implementa sortarea selectivă a deșeurilor, lucru care va duce la creșterea tarifelor pentru colectarea gunoaielor. Creşterea tarifelor va fi de la 7,18 lei/persoană (cu TVA) la 9,88 lei/persoană (cu TVA), respectiv de la 45,11 lei/mc la 61,82 lei/mc la agenţii economici. Majorările se datorează creșterii consumului de combustibil, respectiv a celui de lubrifianți și piese de schimb, datorită creșterii frecvenței de colectare cauzată de necesitatea introducerii colectării pe patru fracții.

Administrația locală clujeană a început colectarea selectivă fără a dispune de o stație de sortare care să poată suplini cantitatea de deșeuri care vine de la un oraș care aproximativ 700.000 de locuitori.

În Planul Național de Gestionare a Deșeurilor din 2019, județul Cluj apare cu o capacitate de compostare a deșeurilor de 3.600 tone/an, dar cu nicio capacitate când vine vorba de sortarea selectivă a deșeurilor.

Colectarea pe fracții separate se face în baza unui parteneriat asumat de firmele de salubrizare (Rosal și Brantner), administrațiile publice (Primăria Cluj Napoca, Consiliul Județean Cluj și ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ ECO-MTEROPOLITAN CLUJ) cu societatea Eco Rom Ambalaje din București.

Atât doar că societatea respectivă a cerut intrarea în insolvență și se află în cadrul unei anchete făcute de procurorii PÎCCJ care ar fi descoperit o fraudă de peste 50 milioane de euro. Investigația durează de aproximativ trei ani și până acum dosarul nu a ajuns în instanță.

Insolvență de carton

În 2003, o serie de producători de talie mondială (Coca Cola, Nestle, Heineken) dar și companii românești care, ulterior au fost preluate de concerne internaționale, au înființat SC Eco Rom Ambalaje. Scopul a fost de a nu plăti taxa individuală de mediu, prin această societate marile companii urmând să gestioneze colectarea deșeurilor. Practic, societatea funcționa ca un fond de mediu.

În 2015, inspectorii de la Ministerul Mediului au făcut un control la firmele care se ocupă de colectarea selectivă a deșeurilor și s-a descoperit că multe dintre firme nu au atins ţintele de colectare, motiv pentru care au fost aplicare amenzi. În cazul ECO-ROM AMBALAJE SA, sancţiunea a fost de 12 milioane euro, dar a fost contestată de companie.

Dacă până la controlul de mediu firma mergea pe profit, în 2015 societatea controlată de firme precum Coca Cola sau Nestle a intrat în picaj financiar și a declarat o pierdere de aproape 250 milioane de lei.

După încă un an, Coca Cola a cerut intrarea în insolvență a Eco Rom Ambalaje și a fost începută procedura. Potrivit tabelului creanțelor, ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU are de recuperat 46,7 milioane de lei.

La masa credală de peste 200 milioane de lei s-au înscris 369 de părți dintre care pot fi amintite companiile COCA COLA HBC ROMANIA SRL care s-a înscris în tabel cu o creanță de aproape 13 milioane lei, HEINEKEN ROMANIA SA cu una de 10,7 milioane de lei, URSUS Breweries S.A cu 11,2 milioane, KAUFLAND ROMANIA cu 12,4 milioane, PROCTER & GAMBLE DISTRIBUTION SRL cu 2,7 milioane, BERGENBIER SA cu 2,1 milioane, NESTLE ROMANIA SRL cu 2,5, etc.

Abia anul trecut, compania pare că s-a redresat și a intrat pe profit. La cifra de afaceri de 18,5 milioane de lei, Eco Rom Ambalaje a declarat un profit de 1,1 milioane de lei

Administrațiile locale puse să ia ”pastile” cu ambalaje

În 2015, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Eco Metropolitan, consiliată de firma de consultanță clujeană EPMC a încheiat un parteneriat cu firma Eco Rom Ambalaje.

”Au avut loc întâlniri cu echipa care asigură asistentă tehnică pentru sprijin managerial în implementarea proiectului SMID Cluj, Asocierea EPMC Consulting-Ramboll SEE România, în vederea finalizării Studiului de oportunitate pentru fundamentarea soluției optime de delegare a serviciului de colectare și transport al deșeurilor în județul Cluj, a Regulamentului de Salubrizare, a Fișei de date, a Caietului de sarcini și a Contractului de delegare pentru serviciul de colectare și transport al deșeurilor în județul Cluj. Toate aceste documente au fost transmise spre U.A.T.-uri în vederea consultării și formulării observațiilor aferente. Menționam că Studiul de oportunitate pentru fundamentarea soluției optime de delegare a serviciului de colectare și transport al deșeurilor în județul Cluj și Regulamentul de Salubrizare au fost transmise în teritoriu spre aprobare. (…) În urmă analizării ofertelor primite au fost selectați în vederea unor colaborări viitoare pentru aceste fluxuri de deșeuri societățile: S.C. Eco-Rom Ambalaje-S.A., Agenția Română Pentru Reciclare-RoRec pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice și Asociația Ecotic Bat pentru deșeuri de baterii și acumulatori ”, se arată într-o notă publicată în M.O.

Practic, administrațiile locale din județ sunt invitate să încheie contracte cu firmele respective pentru selectarea colectivă. a deșeurilor

Înainte de acest ajutor, venit din partea județului, Eco Rom Ambalaje avea deja încheiat un parteneriat cu Primăria Cluj Napoca. Colaborarea a fost încheiată în 2004, la scurt timp după ce Emil Boc a fost ales primar. Administrația locală venea cu un aport de 50% din efortul financiar, restul fiind în sarcina companiilor Salprest SA si Eco Rom.

De remarcat este faptul că, în momentul de față, potrivit Ministerului Mediului, firma Eco Rom Ambalaje nu a obținut încă licență de operare procedura aflându-se în stadiul ”Etapa de confirmare constituire garanție”.

Peste 400 de clopote sună a gol

Potrivit raportului realizat de firma de consultanță EPMC SRL delegarea serviciului de gestionare al deșeurilor de la CJ Cluj către Asociația de dezvoltare ECO Metropolitan, ”în municipiul Cluj Napoca (prin contractul de concesiune a serviciului de salubrizare în fracția uscată, amestecate toate deșeurile reciclabile – și prin protocolul de colaborare încheiat între Primărie și ECOROM Ambalaje și în baza contractelor de parteneriat între ECOROM Ambalaje și operatorii de salubritate – pe trei fracții: hârtie/carton, sticlă, plastic și metal). De asemenea, ECOROM Ambalaje are încheiate parteneriate de colaborare și cu operatorii de salubritate care deservesc municipiile Turda, Câmpia Turzii.

La nivelul anului 2016 inclusiv, ECOROM Ambalaje a pus la dispoziția operatorilor de salubritate care operează în municipiul Cluj Napoca, un număr de 420 containere (tip igloo de 2,5 mc) – 223 pentru CS Brantner Veres SA și 197 pentru SC Rosal Grup SA. În prezent, pentru colectarea deșeurilor menajere sunt puse la dispoziția populației containere și recipiente de diferite volume, atât pentru mediul urban cât și în mediul rural. Aceste containere sunt în majoritatea lor degradate fizic și necesită înlocuire”.

Reciclare selectivă, dar fictivă

În 2015, Parchetul ÎCCJ arată că ”se efectuează 59 de percheziţii domiciliare, la sediile sociale şi punctele de lucru a unor societăţi comerciale, precum şi la domiciliile şi locuinţele unor persoane fizice, situate pe raza Capitalei şi a judeţelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea (…) în perioada 2012 – 2014, reprezentanţii operatorilor licenţiaţi în vederea preluării obligaţiilor privind realizarea obiectivelor anuale minime de îndeplinit de operatorii economici care au introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate şi ambalaje de desfacere (generatorii de deşeuri de ambalaje) şi reprezentanţii unor societăţi cu care aceşti operatori licenţiaţi au încheiat contracte de prestări servicii au evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive, care au denaturat realitatea îndeplinirii acestor obligaţii. Astfel, înregistrarea şi declararea acestor operaţiuni a facilitat operatorilor licenţiaţi obţinerea vizei anuale necesare funcţionării acestora şi a condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale la Fondul pentru mediu, respectiv a contribuţiei în cuantum de 2 lei/kg., datorată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale minime de îndeplinit şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate. Prejudiciul estimat a fi produs în cauză se cifrează la valoarea de 54 milioane de euro”, arătau procurorii. Potrivit unor informații judiciare, dosarul a rămas la stadiul de anchetă pentru că societățile vizate în această anchetă și-au acoperit prejudiciul produs prin nerespectarea clauzelor asumate.

Practic, firmele vizate de anchetă încasau bani pentru reciclarea unor deșeuri care, de fapt, nu se făcea.

Firma fostului Ministru al Mediu câștigă bani din afacerile cu deșeuri

SC EPMC este firma clujeană care se ocupă de majoritatea studiilor tehnice și fezabilitate plătite din banii publici pentru proiectele de gestionare a deșeurilor din România.

Sulfina Barbu

Firma care a realizat caietul de sarcini, EPMC Consulting SRL, este patronată de Cristina și Horea Corpodea. Societatea a fost denumită anterior KVB ECONOMIC SRL și a aparținut fostului ministru Sulfina Barbu şi a fostului ofiţer Silvian Ionescu.

Compania “mamă”, KVB Economic SA a fost administrată de Stan Răzvan Zamfir, un fost consilier PD la Comisia de învăţământ şi unul dintre apropiaţii lui Liviu Negoiţă. În 2007, după ce au rămas fără funcţii publice, Sulfina Barbu şi Silvian Ionescu au intrat în acţionariatul firmei, alături de o serie de şefi de la Mediu. În 2009, când Barbu a devenit deputat PD-L şi Ionescu şef al Gărzii de Mediu, KVB Economic a încheiat un contract cu OMV-Petrom. Octavian Popa, unul dintre foştii şefi ai Gărzii de Mediu, a dezvăluit că această societate este suspectă de o serie de tranzacţii ilegale, iar inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au derulat o anchetă. Însă după circa jumătate de an de investigaţii, ancheta inspectorilor ANI a rămas în coadă de peşte pentru că cei doi oficiali PD-L au renunţat la acţiuni, iar KVB Economic a renunţat la contractul cu OMV-Petrom şi cazul a fost clasat.

Tot în 2009, firma a fost aleasă, prin negociere directă, pentru a oferi consultanţă pe probleme de mediu societăţii Apa Nova Bucureşti SA, societatea care are în concesiune serviciul de distribuire a apei potabile în Capitala, informează Jurnalul Naţional. Aceasta a semnat cu KVB Economic SRL un contract de peste 40.000 de euro pe teme de protecţia mediului, exact domeniul în care Garda de Mediu trebuie să verifice respectarea obligaţiilor de către orice societate de pe teritoriul României. Pe lângă acest aspect, documentaţiile realizate de KVB existau deja de trei ani.

De asemenea, societatea a obținut, în urma unei licitaţii organizate de Consiliul Judeţean Cluj, contractul de 1,3 milioane de lei, pentru asistenţa tehnică la proiectul Centrul Integrat de Management al Deşeurilor (viitoarea groapă de gunoi a judeţului). Acest contract a fost câștigat în parteneriat cu Blom România, firmă ”legată” de Ionuţ Săvoiu, care a deţinut şi funcţia de director general adjunct în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Administratorul Eco Rom Ambalaje acționar la o firmă din Cluj Napoca

Administratorul Eco Rom Ambalaje este Bogdan Călin Ureche, El este acționar la o firmă din Cluj Napoca care se ocupă tot de deșeuri. Este vorba de SC Ecocircle, societate administrată de Chișiu Marcela Denisa, care deține și un pachet de acțiuni, alături de Patrichi Teodora Sonia.

Proiecte futuriste

În studiul propus de EPMC sunt vizate o serie de ținte ”futuriste”. Pentru 2025 se propune ca 60% din deșeuri să poată fi reciclate. În 2019 taxa pe deșeuri este calculată la 30 lei/tonă, iar în 2020 la 80 lei/tonă. Raportul arată că în momentul de față se colectează aproximativ 180.000 tone deșeuri/an.

La fel ca majoritatea administrațiilor din țară, administrațiile clujene au încheiate contracte cu firma Eco Rom Ambalaje pentru colectarea selectivă a deșeurilor. În cadrul acestei colaborări, societatea din București pune la dispoziție ”clopotele” colorate din plastic unde se poate realiza colectarea selectivă pe fracții de carton, sticlă și metale.

Cum se va colecta selectiv? Cu amenzi!

În cartierele de blocuri (la asociațiile de proprietari) colectarea selectivă a deșeurilor se va face în recipienți de plastic colorați specific pentru fiecare fracție, amplasați la punctele de colectare. În ceea ce privește gospodăriile individuale (case), colectarea selectivă a deșeurilor se va face în saci de plastic colorați specific pentru fiecare fracție, furnizați în mod gratuit de operatorul de salubritate.  Deșeurile reziduale se vor colecta în pubela furnizată de operator.

Potrivit proiectului de hotărâre privind modificarea regulamentului local de bună gospodărire a municipiului, lansat în dezbatere publică la Cluj, cuantumul sancțiunilor prevăzute pentru persoanele depistate că aruncă gunoiul în alte locuri decât cele unde sunt arondați vor fi de 1.000-2.500 de lei.

Taxa pe ambalaje

Conform Ordonanţei de urgenţă 196/ 2005 privind Fondul pentru mediu (Art. 9 (1), litera d) şi Art. 11 (2)), operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate au obligaţia de a declara şi a plăti anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor, o contribuţie de 2 lei/ kg pentru „diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here