Ea a subliniat totuşi că, în opinia executivului comunitar, gardurile ‘nu reprezintă o soluţie durabilă, întrucât ele nu fac decât să devieze fluxurile (de refugiaţi) către alte zone’.
Pe de altă parte, CE consideră că, până când se vor conveni la nivel european reguli comune pentru gestionarea crizei refugiaţilor, statele membre trebuie să se asigure că toate persoanele care intră pe teritoriul lor sunt identificate şi li se oferă posibilitatea să ceară azil dacă doresc, situaţie valabilă şi în cazul Croaţiei, deşi aceasta nu face parte din spaţiul Schengen. ‘Croaţia trebuie să respecte codul Schengen şi normele sistemului de azil’, a menţionat Natasha Bertaud, amintind că autorităţile de la Zagreb sunt obligate să identifice refugiaţii şi să le ia amprentele digitale.
Întrebată despre propunerea de împărţire prin cote obligatorii a încă 120.000 de imigranţi, ce va discută marţi într-un nou Consiliu JAI – după ce la reuniunea de săptămâna trecută a fost respinsă de ţările est-europene – şi despre posibilitatea ca Ungaria să nu mai fie una dintre beneficiarele acestei posibile împărţiri, Natasha Bertaud a răspuns că executivul comunitar a cerut guvernului de la Budapesta ca, în pofida respingerii de către acesta a cotelor obligatorii, să permită totuşi ‘să se avanseze în relaxarea presiunii asupra Greciei şi Italiei’, state care găzduiesc în prezent cei mai mulţi refugiaţi.
După ce gardul de sârmă ghimpată de la graniţa cu Serbia a fost finalizat, premierul Viktor Orban a anunţat, tot vineri, ca Ungaria a început construirea unui gard provizoriu la graniţa cu Croaţia şi a desfăşurat deja la frontieră sute de militari şi de agenţi de poliţie pentru a stăvili afluxul de migranţi. Anterior, el a declarat că intenţionează să ridice un gard şi la frontiera cu România. AGERPRES
