După scandalul de la Consiliul Local de la sfârșitul lunii decembrie unde proprietarii s-au simțit discriminați și au amenințat primăria cu procese din cauza impozitului mărit de cinci ori mai mare pentru clădirile degradate din centrul Clujului, disputa se mută între Emil Boc și Vlad Alexandrescu, fostul ministrul Culturii. Fostul ministrul Vlad Alexandrescu a cerut Primăriei Cluj-Napoca oprirea intervenţiei asupra clădirilor din centrul istoric al oraşului, deoarece această acţiune nu este avizată. De cealaltă parte, primarul Emil Boc spune că cererea este ”puțin exagerată”.
Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat în iulie 2013 un plan multianual de refațadizare a clădirilor din centrul istoric al municipiului, fiind identificate mai multe sute de imobile care necesită lucrări. Proiectul se desfășoară lent deoarece proprietarii de clădiri nu au făcut demersuri pentru a începe lucrările de reabilitare.
În toamna anului trecut, Primăria municipiului Cluj-Napoca a trimis peste 3.000 de somaţii proprietarilor de imobile care necesită lucrări de refaţadizare. În urma constatării ”stării tehnice de clădire neîngrijită”, proprietarii a peste 50 de clădiri din centrul istoric au de plătit din 2017 un impozit de cinci ori mai mare. Deși clujenii şi-au exprimat dezacordul faţă de hotărârea Consiliului local şi de aici până la o ceartă generală cu acuzaţii de ambele părţi nu a fost decât un pas.
Fostul Ministru al Culturii se opune intervențiilor asupra clădirilor din centrul istoric
Recent, disputa s-a mutat între Emil Boc și fostul ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, care a cerut Primăriei Cluj-Napoca oprirea intervenţiei asupra cădirilor din centrul istoric al oraşului, prin care se înlătură fragmente de faţade identificate ca fiind pericol public, precizând că această acţiune nu este avizată de Ministerul Culturii.
„În ultimele zile, primăria şi ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă – n.r.) au organizat o serie de acţiuni de înlăturare a unor fragmente din faţadele clădirilor identificate ca fiind un pericol public. Potrivit informaţiilor primite de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Cluj acţiunea este o intervenţie de urgenţă în categoria celor reversibile pentru care a fost obţinut avizul Direcţiei. Intervenţia se realizează cu condiţia extragerii elementelor decorative în vederea reutilizării lor în cadrul unor proiecte ulterioare de restaurare”, a scris fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook.
Vlad Alexandrescu mai menționa că în centrul istoric al oraşului Cluj-Napoca se intervine atât asupra monumentelor de grupa B (valoare locală), aflate în competenţa de avizare a Direcţiei Judeţene, cât şi a celor de grupa A (valoare naţională), pentru care este necesar avizul Ministerului Culturii.
„Până în acest moment nu ni s-a solicitat avizul, motiv pentru care am solicitat primăriei oprirea intervenţiei pe respectivele clădiri”, a mai scris Vlad Alexandrescu pe Facebook.
El preciza că intervenţiile sunt urmărite de un inginer angajat de Primărie, care nu este atestat de Ministerul Culturii, şi nici de arhitectul Direcţiei Judeţene de Cultură.
„Îmi exprim îngrijorarea faţă de slaba reprezentare a specialiştilor din domeniu implicaţi în acţiunea primăriei, considerând necesară organizarea unor echipe multidisciplinare pentru recuperarea tuturor elementelor valoroase”, mai spunea Vlad Alexandrescu.
Ministrul Culturii a precizat că a solicitat Primăriei municipiului Cluj-Napoca şi Direcţiei Judeţene de Cultură o serie de documente care fundamentează intervenţia şi rapoarte privind aceasta.
„În acest moment, problema schimbărilor legislative care să asigure conservarea şi restaurarea clădirilor istorice care prezintă un pericol se află în atenţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi a Ministerului Culturii”, explica fostul ministru Vlad Alexandrescu.
Vlad Alexandrescu a prezentat pe pagina sa de Facebook şi lista clădirilor de grupă A asupra cărora Primăria din Cluj-Napoca nu are documentele necesare pentru a interveni (avizul Ministerului Culturii), respectiv imobile care fac parte din Ansamblul urban „Centrul istoric al oraşului Cluj” şi monumentele clasate individual – Palatul Teleki şi Casa Wolphard Kakas, în prezent Universitatea de Arte Vizuale „Ion Andreescu.
Primăria dorește siguranța cetățenilor
În urma afirmațiilor lui Vlad Alexandrescu, Emil Boc crede că atitudinea ministrului de a cere pentru orice imobil din centrul Clujului un aviz al Ministerului Culturii este puțin exagerată, considerând că descentralizarea trebuie să coboare, nu să urce, decizia să fie luată de o autoritate a statului cel mai aproape de cetățean, nu să se centralizeze totul la București, în buna manieră românească.
Potrivit edilului, prin acțiunea demarată, municipalitatea a urmărit să ofere siguranță cetățenilor, iar proprietarii care nu vor proceda la refațadizarea imobilelor și întreținerea clădirilor, conform obligațiilor legale, vor suporta rigorile legii. ”Nu este acţiune împotriva ornamentelor, este o acţiune împotriva proprietarilor delăsători care pun în pericol viaţa cetăţenilor”.
Lucrările se vor face când se vor obține autorizațiile, fie că vin de la Cluj sau de la București, însă cu cât vor dura mai mult, viața cetățenilor va fi pusă în pericol producând tragedii.
Potrivit reprezentanților primăriei, se va respecta toate solicitările legale existente și se va trimite la București toate documentele solicitate în cadrul acțiunii de intervenție la clădirile din centrul municipiului. În Cluj-Napoca, se intervine doar în cazul clădirilor unde există notă tehnică de constatare, făcută de un expert, și aviz de la Comisia de Monumente Istorice cu privire la necesitatea intervenției în regim de urgență, pe baza autorizației emise, cu două documente din dosar.
Reacțiile clujenilor: ”O viață de om e mai valoroasă decât orice clădire istorică”
Părerile sunt împărțite în rândul clujenilor. Unii critică decizia ministrului Culturii, alții decizia reprezentaților primăriei. Vă redăm câteva dintre reacții:
”Dle ministru, vă asumați răspunderea pentru eventuale accidente? Cred că soluția e o cooperare mai eficientă a ministerului cu primăria. Cred că primarului îi e pur și simplu frică de un accident letal, foarte posibil în centrul orașului. Primăvara trecută am fost la doi metri de o cădere de tencuială și pietre în buricul târgului. Povestea e veche, trebuiau luate măsuri legale de mult, acum e un soi de hei-rup speriat.. ” – Claudiu Groza
”Acum doi ani treceam pe lângă o astfel de clădire de pe strada Avram Iancu. La cinci pași după ce am trecut, o bucată din clădire (de mărimea unei cărămizi) a căzut pe trotuar. M-a trecut un fior gândindu-mă la ce s-ar fi putut întâmpla daca acea cărămidă ar fi căzut doar puțin mai devreme. Ministerul Culturii trebuie să coopereze cu primăria. Este nevoie și de specialiști pentru a nu fi compromisă valoarea istorică și culturală a acestor clădiri” – Ania Or
”Decât să nenorocească vreun om, mai bine le rezolvă pe toate! Dacă nu sunt în stare să le renoveze, jos cu ele! O viață de om e mai valoroasă decât orice clădire istorică… În fiecare zi trec prin centrul Clujului si va spun ca e jale. E doar o chestie de timp pana mai moare cineva.” – Pustan Radu- Mihai
”Soluția e ca în 2017 impozitul pentru astfel de clădiri nerenovate va fi mărit. Până una alta Primăria și-a epuizat toate acțiunile legale (somații, amenzi,…). Până la urmă, dacă ești proprietar de astfel de clădire îți asumi renovarea periodică. Nu ai bani, vinzi”, Cosmin Adrian Matei.
”Până acum nu se știa de aceste clădiri că sunt efectiv în paragină? Dacă se știa de ce nu s-a făcut nimic? De fapt aceste clădiri „își trăiesc viața silențios”, iar dacă nu ar fi fost incidentele cu tencuială căzută, nu s-ar fi sesizat nimeni de situația clădirilor monument istoric din Cluj. Mie mi-e rușine pentru că merg la Viena, Padova, Roma ,Florența , Barcelona sau la Budapesta și văd clădiri aranjate, întreținute și valorificate din punct de vedere artistic sau istoric ” – Cristina Zoicaș.
”Ar fi de văzut câte programe a aplicat primăria pentru atragere de fonduri și câți bani a alocat de-a lungul timpului pentru restaurare . Doar monumentele nu s-au degradat ieri. Nu am mai auzit nicăieri că s-au dărâmat monumente pentru sănătatea populației. Și o altă întrebare ar fi dacă există vreun aviz în baza căruia o echipă de restauratori și conservatori să fi putut recupera componentele artistice care se văd aruncate de la înălțime de niște constructori oarecare . Nu pot să cred că dimineața la cafea, domnii de la primărie s-au îngrijorat așa de tare de sănătatea clujenilor, încât au pornit în acea zi la mutilarea orașului și la încălcarea legii. Dacă această grijă ar fi fost timpurie și preventivă, aproape nu ar fi fost nevoie de aplicarea legii – capitolul sancțiuni și nici a Codului penal . Eu nădăjduiesc că cel puțin acum, în noul cod al patrimoniului, să fie prevăzute pedepse drastice pentru cei care distrug monumente”. – Paula Stanciu Popoiu.
Bogdan-Claudiu Moga este de părere că ”Sănătatea și viața clujenilor sunt prioritare. În loc de postări pe facebook cred că erau mai utile niște alocări bugetare în această direcție”, comentariu la care Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii a replicat: ”Distrugerea provocată e ireversibilă” .
Clujenii sunt nemulțumiți și de modul în care s-au refațadizat unele clădiri istorice de pe strada Eroilor: ”Refațadizarea clădirilor istorice din zona centrală se face fără niciun plan privind uniformizarea culorilor? Primăria nu are niciun cuvânt de spus în fața culorilor stridente de roz, albastru și verde pe care le folosesc proprietarii pe strada Eroilor? Unde s-a mai văzut așa ceva în centrele istorice? Dacă nu aveți bază legală să-i obligați să respecte culorile inițiale (sau dacă ei nu știu să pună ceva decent) e și mai nasol”, sesizează Gabriela Puia.
Cu privire la această problemă, Dan Tarcea, viceprimarul Clujului ne-a declarat că vopsirea fațadei, a tâmplăriei pentru clădirile istorice se face fără a se schimba culoarea originală.
