Conform unui studiu recent, pacienții care suferă de stres au simptome mai severe de uscăciune oculară. Studiul s-a realizat pe un număr semnificativ de pacienți, la care s-au făcut două teste speciale, pentru a afla cauzele și starea sindromului de ochi uscat:
- Testul TBUT care măsoară timpul de rupere al filmului lacrimal
- Testul Schirmer pentru evaluarea cantitativă a lacrimilor.
Aceste teste oftalmologice ajută în diagnosticarea sindromului de ochi uscat. Rezultatele studiului au arătat că există o corelație între simptomele acestui sindrom și nivelul de stres, depresie și anxietate la pacienți. Stresul poate agrava boala, dar și stările produse de tulburările psihice.
Cauzele stresului
În ultimii doi ani, oamenii au fost nevoiți să experimenteze stări de stres și anxietate din cauza pandemiei. Ei au trecut prin evenimente teribile, iar unii au fost cu adevărat copleșiți de stres. Principalele cauze ale stresului au fost: bolile, evenimentele traumatice, decesul unei persoane dragi, problemele financiare, pierderea locului de muncă, dizabilitățile, conflictele în familie (ex. divorțul) și altele.
Ochii uscați – un efect secundar cauzat de stres
Una din consecințele stresului este boala ochilor uscați. Stresul pe termen lung poate induce simptome oculare, cum ar fi zvâcnirea ochilor, uscăciune oculară produsă de reducerea producției lacrimale. Această problemă a ochilor a fost asociată și cu suprasolicitarea digitală a vederii, cu utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale (laptop, computer, smartphone).
Mulți oameni se întreabă probabil de ce este periculoasă pentru ochi lumina albastră de la calculator, iar răspunsul vine rapid atunci când își dau seama că timpul îndelungat de ecranare îi face să experimenteze simptome precum: durere de cap, amețeală, uscăciune oculară, vedere încețoșată sau dublă, oboseală, senzație de arsură la ochi.
Suprasolicitarea ochilor este cauzată și de lumina slabă, distanța neadecvată față de ecranul laptopului, poziția incorectă a scaunului sau anumite probleme de vedere care nu au fost corectate la timp.
Alte consecințe ale stresului
Stresul are consecințe nedorite, prin urmare afectează starea de sănătate a oamenilor astfel:
- Pe termen scurt poate produce contracție și tensiune oculară, încordarea ochilor, stări de anxietate și depresie, crampe la stomac, tulburări digestive, tulburări de somn și ritm cardiac crescut
- Pe termen lung, stresul poate slăbi sistemul imunitar al organismului, poate declanșa probleme ale inimii, probleme respiratorii, erupții cutanate și sindrom de ochi uscați.
Tehnologia evoluează rapid, dar și stresul
Stresul poate fi creat și de tehnologie, de utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Cambridge arată că unul din trei oameni se simte stresat de mediul în care lucrează, de înaltă tehnologie. Studiul s-a realizat pe un număr de 1.300 oameni, iar rezultatele lui au demonstrat că noile tehnologii le produc acestora stări de stres și disconfort accentuat. Stresul este simțit de toți oamenii, indiferent de vârsta lor, dacă se expun prea mult timp la lumina albastră emisă de ecranele digitale.
Cercetătorii au constatat și faptul că utilizarea rețelelor sociale, precum Instagram și Facebook, poate deveni un factor important de depresie la unii oameni.
Pentru a evita astfel de probleme, oamenii sunt sfătuiți să reducă timpul de ecranare, să oprească dispozitivele digitale pentru a se relaxa și odihni, să evite folosirea exagerată a telefonului mobil. În acest fel este diminuat stresul și sunt prevenite consecințele acestuia.
Deși în ziua de azi, este greu să nu devii dependent de utilizarea rețelelor sociale sau a smartphone-ului, totuși cu puțină voință acest obicei nesănătos se poate schimba. În momentul când devii conștient cât de mult îți poate afecta asta sănătatea, dar și relaxarea și somnul, ai puterea de a face o schimbare pentru a preveni acumularea de stres în viața ta.
Fără îndoială, lumea a devenit copleșită de stres, din punct de vedere tehnologic, iar asta a crescut riscul de boli psihice, anxietate și depresie. Stresul afectează sănătatea și bunăstarea noastră, perturbând ritmul circadian al corpului, digestia, somnul și starea de sănătate în general.
