La inceputul lunii, in cadrul unei adunari plenare a Consiliului Europei, delegaţia romana a obţinut adoptarea a doua amendamente care obliga Federaţia Rusa sa restituie tezaurul romanesc confiscat in 1916-1917 şi sa continue negocierile bilaterale in acest sens cu ţara noastra. Ruşii mai trebuie sa restituie Romaniei 91 de tone de aur, in condiţiile in care rezerva de acum a BNR este de 106 tone, dar de ani buni refuza discuţiile pe marginea acestui subiect.
In 2 octombrie, delegaţia romana din Consiliul Europei a participat la dezbaterea Raportului privind indeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţa de Consiliul Europei, al carui co-raportor este senatorul György Frunda, membru al Delegaţiei romane la APCE, alaturi de parlamentarul elveţian Andreas Gross.
Membrii Adunarii au votat proiectul de rezoluţie, in timp ce proiectul de recomandare nu a intrunit majoritatea de 2/3 necesara adoptarii unui astfel de document. In cadrul proiectului de rezoluţie au fost adoptate doua dintre amendamentele propuse de senatorul Viorel Badea, membru al delegaţiei, la proiectul de rezoluţie al raportului. Amendamentele se refera la continuarea negocierilor bilaterale, in vederea identificarii unei soluţii viabile menite sa conduca la returnarea, prin negociere directa, a bunurilor culturale şi a altor proprietaţi catre ţarile vizate, inclusiv a Tezaurului Romaniei, temporar transferat la Moscova, in timpul Primului Razboi Mondial.
Ruşii au refuzat dialogul
In textul Raportului referitor la indeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţa de Consiliul Europei se evidenţiaza in mod clar ca „Tezaurul romanesc, <colecţie de obiecte valoroase, transferate de Guvernul roman in Rusia pentru a fi pastrate pe durata primului razboi mondial>, nu au fost returnate, iar autoritaţile ruse au refuzat sa discute acest subiect”, arata biroul de presa al senatorului Badea.
Intr-un interviu acordat cotidianului Evenimentul Zilei, Badea arata dimensiunile impresionante ale tezaurului romanesc. Potrivit acestuia, „Romania s-ar fi putut clasa pe locul 13 in clasamentul mondial al rezervelor de aur, deci cu aproape 20 de locuri mai sus decat poziţia ocupata acum, daca nu am fi trimis ruşilor tezaurul in 1916 şi am fi pastrat neatinsa rezerva de aur din 1944, potrivit lui Cristian Paunescu, consilier al guvernatorului bancii centrale.
Tezaurul trimis de Romania la Moscova in doua faze, in 1916 şi 1917 includea, pe langa multe obiecte de patrimoniu, 91,2 tone de aur, nerecuperate pana acum, şi care sunt evaluate in prezent la 13 miliarde de lei sau 3,2 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Paunescu. Din aceasta cantitate, circa 90% erau monede de aur, iar 10% aur fin, sub forma de lingouri.
Potrivit consilierului BNR, daca celor 91 de tone de aur trimise la Moscova li s-ar adauga stocul de aur al BNR din 1944, de 244 tone de aur (fond folosit ulterior pentru a plati datoriile catre anumite ţari) şi cele 106 tone incluse in rezerva de aur a BNR astazi, atunci s-ar ajunge la o cantitate totala de circa 440 de tone, care ar poziţiona Romania pe locul 13 in lume din punct de vedere al rezervei de aur, imediat sub Banca Centrala Europeana, aflata pe locul 12. In prezent, rezerva de aur a Romaniei ocupa poziţia 31 in acest clasament.”.
Cat aur ar trebui sa aiba de fapt Romania
Senatorul arata ca autoritaţile romane au incercat in repetate randuri sa recupereze tezaurul, de-a lungul timpului, insa s-au lovit de un zid de indiferenţa din partea ruşilor. „In 1921, autoritaţile ruse au spus ca <Rusia este dispusa sa renunţe la tezaur daca Romania renunţa la Basarabia>.
Pe de alta parte, autoritaţile ruse puneau problema ca o parte din tezaur sa ramana in Rusia, ca o compensare pentru bunurile lasate de ruşi pe teritoriul Romaniei in Primul Razboi Mondial, evaluate de aceştia la circa 1 miliard de lei. In 1916, valoarea tezaurului romanesc trimis la Moscova se ridica la 9 miliarde de lei.
In cele din urma, in 1935 Rusia a restituit Romaniei o parte din tezaur, in special documente, dar nu fondul de aur. Au fost inapoiate Romaniei 1443 casete de valori şi 9 pachete cu 403 de manuscrise vechi, acte manastireşti şi placuţe funerare.
In 1916, cand tezaurul a fost dat spre pastrare ruşilor, membrii familiei regale şi cei ai familiilor autoritaţilor au trimis şi lucruri fara valoare de patrimoniu. Aşa incat, potrivit lui Cristian Paunescu, multe dintre pachetele restituite in 1935 conţineau bancnote romaneşti din 1916 şi chiar articole vestimentare. In 1956, Rusia a restituit o a doua parte din tezaur, incluzand numeroase opere de arta şi alte obiecte de patrimoniu”, conchide Badea.
Diana Gabor
„Rusia va fi sub presiune continua”
Gazeta de Cluj l-a contactat pe senatorul pentru Europa şi Asia Viorel Badea, membru al delegaţiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), pentru a vorbi despre amendamentul prin care i se cere Federaţiei Ruse sa restituie tezaurul Romaniei.
Reporter: Ce s-a discutat, de fapt, la Strasborg?
Viorel Badea: Exista un raport privind indeplinirea obligaţiilor faţa de Uniunea Europeana, rezultat al unui proces de monitorizare. Daca se constata nerespectarea unor proceduri, cum ar fi nereguli la instituţiile statului sau abuzuri comise de angajaţi ai acestora, UE demareaza un proces de monitorizare, prin care observa statul respectiv pe toate palierele de funcţionare. Aceste rapoarte privind indeplinirea obligaţiilor au stat la baza discuţiilor in planul Consiliului Europei, in urma carora s-a elaborat o rezoluţie.
La aceasta rezoluţie, noi am propus cinci amendamente, referitoare in special la retrocedarea unor bunuri, proprietaţi sau valori culturale care au aparţinut statelor membre UE. Trei din aceste amendamente au picat. Unul dintre amendamentele respinse a fost construit de noi intr-o maniera care se refera exclusiv la tezaurul Romaniei. Noi eram aproape siguri ca va pica, dar a creat premisele pentru adoptarea amendamentului care am vrut de fapt sa treaca, unul din cele doua adoptate pana la urma.
Rep.: Care sunt acestea?
V.B.: Unul dintre ele se refera la aceleaşi aspecte, dar nu intr-o maniera particularizanta, ca primul. Prin acesta s-a evidenţiat necesitatea ca Federaţia Rusa sa soluţioneze cu celeritate retrocedarea bunurilor, proprietaţilor şi valorilor culturale confiscate statelor membre. Şi alte state au nevoie sa li se returneze bunuri confiscate in mod abuziv, cum este cazul Ungariei.
Daca nu indeplineşte aceste cerinţe, Rusia va ramane in continuare sub monitorizarea Consiliului Europei. Consider adoptarea amendamentelor drept o victorie a delegaţiei noastre. In raportul prezentat in plen, se evidenţiaza ca tezaurul romanesc nu a fost returnat şi ca autoritaţile ruse au refuzat sa discute acest subiect. Astfel am atras atenţia statelor europene asupra faptului ca ne aflam intr-un diferend cu Rusia. Este un pas inainte pentru Uniunea Europeana.
Rep.: Cum poate Consiliul Europei sa oblige Rusia sa respecte rezoluţia?
V.B.: Ar trebui sa reluam discuţiile despre tezaur, pentru ca acum presiunea creşte in continuare pe Rusia. Daca nu respecta rezoluţia CE, Federaţia Rusa nu poate sa faca nicio mişcare fara ca instituţiile lor sa nu fie sub observare, orice abuz va fi cunoscut de Consiliului, se va face un alt raport, iar presiunea va creşte. Nu trebuie sa ne aşteptam la misiuni pe termen scurt, nu le putem trimite ruşilor vagoanele sa ne dea aurul inapoi, dar trebuie sa avem continuitate şi perseverenţa, iar acesta a fost un pas inainte.
