În urmă cu o săptămână, Gazeta de Cluj publica în exclusivitate documente care aveau să schimbe radical tot ce se știa inițial despre Palatul Bánffy, în incinta căruia funcționează Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Potrivit documentelor descoperite de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Cluj, s-a dovedit că palatul a fost în proprietatea statului încă din 30 noiembrie 1948, iar specialiștii au dovedit că nu au existat proprietari sau moștenitori.
Subiectul a generat nenumărate speculații și controverse, mai ales că în urmă cu aproximativ o lună, soarta palatului Bánffy părea pecetluită, după ce Consiliul Județean Cluj a pierdut procesul cu foștii proprietari pentru trei sferturi din Palatul Bánffy și urma să devină chiriaș în cea mai artistică construcţie baroc din Transilvania. Dacă întreaga suprafață a palatului este de 1000 mp, moștenitorii ar fi urmat să primească 750 mp. Răsturnarea de situație care ar putea să aducă palatul în proprietatea Consiliului Județean Cluj este generată de documentele din arhivele naționale. Dovada clară stă în procesul verbal completat și semnat la data de 30 noiembrie 1948, care a trecut clădirea de patrimoniu în proprietatea Primăriei Cluj-Napoca, după ce Bánffy Adalbert n. Sárolte Montbach și Bánffy Dionisie s-au retras cu trupele germano-horthyste în anul 1944.
„Comisia propune să se revină asupra decisiunei Nr. 45798/1947 […] prin care bunurile au fost scoase de sub contr. CASBI. (Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice) și să se reîncadreze în CASBI., trecând bunurile în proprietatea Primăriei Cluj., deoarece vad. Bánffy Adalbert n. Sárolte Montbach și Bánffy Dionisie s-au retras cu trupele dușmane în 1944 și au avut o atitudine antidemocratică țării și URSS-ului. Până la apariția deciziei bunurile vor fi păstrate în custodele Primăria Municipiului, domiciliat în Cluj, jud. Cluj, Str. Libertății, pe lângă toată răspunderea morală și materială. Mobilierul se va vinde. Drept, pentru care am dresat prezentul proces-verbal.”, se arată în documentele descoperite.
„Consiliul Județean va putea întreprinde acțiuni de reparare a unei injustitii”
Pe marginea acestei situații au discutat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, Lucian Nastasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj Napoca și Liviu Man, directorul publicației Gazeta de Cluj, în emisiunea TV „Prim-plan obiectiv”, moderată de Sebesi Karen.
Lucian Nastasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a prezentat pe scurt situația Palatului Bánffy și s-a declarat extrem de surprins când a aflat că trei sferturi din imobilul care găzduiește sediul muzeului au fost retrocedate foștilor proprietari.
„Am fost extrem de surprins când am fost anunțați că se trece la ieșirea din indiviziune, la apartamentarea Palatului Bánffy și că Consiliul Județean Cluj va pierde trei pătrimi din acest imobil. Evident, situația era mai veche, s-a tot vorbit, dar am luat-o ca pe o șuetă. Încă de acum cinci ani am atras atenția asupra unor vicii ce privesc această problematică, am încredințat câteva documente, la acea vreme, persoanei care s-a recomandat că vine din partea Biroului Juridic al Consiliului Județean Cluj, ca atare nu am privit aceste lucruri cu neliniște. Numai că, în maniera în care am primit toate aceste documente de la Consiliul Județean ce provin din justiție, de la Tribunalul Cluj și, în mod firesc, a trebuit să iau lucrurile mai în serios și am găsit documentele și a trebuit să le aduc la cunoștința publicului, inclusiv a domnului președinte Alin Tișe sub forma unui dosar cu o adresă de întâmpinare. Consiliul Județean va putea întreprinde acțiuni de reparare a unei injustitii.”, a declarat Lucian Nastasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
„Am propus revendicatorilor să cumpărăm partea pe care o au”
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, susține că încă din anul 2008 există un litigiu între administrația județeană și cei care au pretins retrocedarea palatului.
„Domnul director mi-a comunicat un set de documente, de fapt o parte din aceste documente le-am avut, o parte nu, însă problema de fond este că noi aveam un litigiu din anul 2008, un litigiu mai vechi pe care noi am încercat să-l rezolvăm amiabil, în sensul de a ajunge chiar să ne înțelegem cu revendicatorii și cu cei care pretindeau o parte din această clădire. La momentul respectiv, am propus revendicatorilor să cumpărăm partea pe care o au sau să ne înțelegem amiabil printr-o tranzacție pe care toate părțile să o accepte.”, a transmis Alin Tișe.
Potrivit președintelui Consiliului Județean Cluj, revendicatorii nu făceau parte din familia Bánffy, ci dintr-o altă familie, urmașii lui Nicolae Roșca, care pretindeau că printr-o succesiune de acte juridice ar fi dobândit o parte din clădire. Alin Tișe a dat asigurări că în urma descoperirii documentelor care au generat o răsturnare totală a situației în cazul Palatului Bánffy, Consiliul Județean Cluj va demara toate demersurile necesare pentru ca muzeul să își păstreze statutul și să rămână în proprietatea clujenilor.
„Această familie a pretins că printr-o succesiune de acte juridice ar fi dobândit o parte din clădire. Atunci lucrurile s-au dus ani de zile într-un litigiu în care noi am încercat să facem tot ce putem, pentru că pretindeau mult mai mult din clădire decât ceea ce au primit și în final, în urmă cu ceva vreme, justiția a stabilit o reglementare juridică pe care noi, printr-o executare silită am fost obligați să o respectăm. Ce vă pot eu asigura și nu vreau să monoplolizez, ca urmare a tuturor documentelor pe care le avem și care au circulat în spațiu public, a documentelor pe care jurnaliștii de la Gazeta de Cluj le-au găsit și ni le pun la dispoziție, vom demara toate procesele și toate litigiile necesare. Aceste noi documente care în parte nu au fost luate în vedere de judecători în momentul în care s-au pronunțat acele hotărâri, vor fi valorificate în procesele pe care noi le vom deschide pentru a remedia acest prejudiciu. Vom face tot ce ține de noi pentru ca acest muzeu să rămână la acest statut și să fie în proprietatea clujenilor.”, susține președintele Consiliului Județean Cluj.
„Dionisie Bánffy a cedat ceva ce nu mai era al lui familiei Roșca”
După ce documentele au fost descoperite de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Cluj și publicate în exclusivitate în Gazeta de Cluj, directorul publicației, Liviu Man, a făcut câteva precizări legate de situația Palatului Bánffy și modul în care Dionisie Bánffy a ajuns să cedeze prietenului său nicolae Roșca un bun care nu îi mai aparținea.
„Noi am pus la dispoziția opiniei publice și, evident, la dispoziția Consiliului Județean Cluj aceste documente, dar meritul nu este al nostru, este al Direcției Județene a Arhivelor Naționale Cluj, pentru că ei au descoperit acel dosar care arată foarte clar că în anul 1948, ultimul proprietar legitim al Palatului Bánffy, nobilul Dionisie Bánffy, a plecat în Ungaria împreună cu trupele în retragere germano-horthyste și conform legilor de atunci, bunul a fost confiscat și a fost dat în proprietatea Consiliului Municipal Cluj. Mai mult decât atât, un alt document arată că baronul Dionisie Bánffy s-a întors în Cluj în 1949 și a contestat această decizie care a fost respinsă definitiv. După aceea, există niște acte prin care Dionisie Bánffy, care nu mai avea acel palat, exact ca în proverb „a vândut pielea ursului din pădure” și a cedat ceva ce nu mai era al lui familiei Roșca.”, a explicat Liviu Man.
„Sunt cel puțin 5-6 cazuri care vizează asemenea erori judiciare”
Întrebat dacă a mai întâlnit situații similare cu cea a Palatului Bánffy, Lucian Nastasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a amintit că au mai existat câteva cazuri de acest gen care vizează erori judiciare și că aceste imobile sau bunuri sunt revendicate atunci când nu mai există succesori de drept.
„Ca istoric vă spun că acea Casă de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI), încă din 1945, din februarie, a luat în gestiune acest Palat Bánffy. Sunt cel puțin 5-6 cazuri care vizează asemenea erori judiciare, în care judecătorii nu au ținut cont de elemente minimale de natură istorică. Nu uitați că România s-a supus legislațiilor și Convenției de Armistițiu din 12 septembrie 1954, nicăieri în lume nu veți găsi restituții care să încalce această legislație internațională. În România, absolut toate aceste procese au fost recâștigate după ce totul părea pierdut. De fiecare dată, aceste imobile sau bunuri sunt revendicate atunci când nu mai există succesori de drept. Este o acțiune atent elaborată, pentru că este ușor să inventezi documente. Nu am avut parte de expertize. Gândiți-vă că s-a dat o singură sentință și aceea a fost aplicată. Toate procesele de care pomenea domnul Tișe, pe ultimii 20 de ani, s-au purtat pe cotele parte în ceea ce privește Palatul Bánffy, nu s-a revenit la ideea de bază, adică judecătorul respectiv să ceară revendicatorilor actul de proprietate al lui Dionisie Bánffy, pentru că el nu există. Acest Dionisie Bánffy nu avea în proprietatea lui, încă din 1945, acest bun. Chiar dacă a încercat să-l revendice sau să-l scoată de sub acest CASBI, el nu a reușit. În 1948-1949, statul român a validat definitiv inclusiv apartenența pentru Muzeul de Artă din Cluj.”, a amintit Lucian Nastasă Kovacs.
„Nu vom permite ca muzeul să fie împărțit pe bucățele”
Președintele Consiliului Județean Cluj a explicat că a fost pus într-o situație similară în cazul Muzeului Memorial Octavian Goga de la Ciucea, care a fost pierdut în primă instanță, dar recâștigat definitiv. Alin Tișe a dat asigurări că forul administrativ județean va întreprinde toate demersurile necesare pentru a câștiga definitiv Palatul Bánffy
„Am trecut prin aceeași situație cu muzeul de la Ciucea, pe care în primă fază l-am pierdut, după care, cu lupte grele l-am recâștigat în totalitate și vă asigur că vom face tot ce ține de noi și aici să putem să-l redobândim în proprietate în totalitate. Dacă nu, clujenii trebuie să știe că acest muzeu va rămâne cel puțin 10 ani în proprietatea statului cu destinația pe care acesta o are acum, că nimeni nu va putea să facă acolo altceva decât ceea ce este acum. Este o prevedere legală în acest sens și vom încerca să ne luptăm cu noile documente și cu noua configurație pe care o avem, în așa fel încât să putem să-l recâștigăm în totalitate. Mai există și o altă variantă, aceea de a încerca o despăgubire sau chiar o preluare în proprietate printr-o procedură legală și cu plata de bani către cei care s-ar presupune că ar rămâne tot proprietari și după noile procese pe care le deschidem. Noi vom apela la căi de atac extraordinare, pentru a putea să folosim aceste documente și în egală măsură vom deschide și procese de bază care să vizeze actele de proprietate ale antecesorilor, vorbim de familia Bánffy, care ar fi pierdut acest drept de proprietate în formele pe care le-au deschis. Vom ataca inclusiv așa-zisa proprietate pe care ar fi pretins-o familia Bánffy, de unde a plecat în acele acte către familia Roșca. Cu alte cuvinte vom ataca pe mai multe instanțe. În niciun caz nu vom permite ca el să fie împărțit pe bucățele.”, a adăugat Alin Tișe.
