Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, obligat de instanță să strămute peste 500 de morminte din Cimitirul Mănăștur 

Într-un episod demn de un thriller urbanistic, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca este obligat de instanță să strămute peste 500 de morminte din Cimitirul Mănăștur, după ce a pierdut procesul intentat de societatea Asus SRL, patronată de omul de afaceri Sorin Virgil Vamoș. Magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au stabilit, la data de 10 ianuarie 2024, că cimitirul a fost extins ilegal, nefiind păstrată distanța legală de protecție de 53 de metri față de limita de proprietate cu terenul societății. Astfel, municipalitatea trebuie să aducă terenul în cauză la starea inițială. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la comunicare. 

Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, autoritatea care administrează Cimitirul Mănăștur, a permis amplasarea mormintelor până pe limita de proprietate cu terenul societății Asus SRL, fără să respecte distanța minimă de 53 de metri impusă de legislația în vigoare, fiind vorba despre o zonă care include și locuințe. 

Astfel, la data de 25 septembrie 2012, societatea Asus SRL, patronată de afaceristul clujean Sorin Virgil Vamoș și Ioana Anamaria Don,  a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca prin care solicta instanței să dispună obligarea autorității deliberative să sisteze orice lucrări de săpare a locurilor de veci în cimitirul de pe Varianta Mănaștur-Zorilor, la mai puțin de 53 de metri față de limita de proprietate cu terenul societății în suprafață de 3159 mp, situat pe strada Frunzișului din Cluj-Napoca, să păstreze, pentru orice lucrări de săpare și amplasare a mormintelor, distanța legală de protectie de 53 de metri față de limita de proprietate și să strămute locurile de veci edificate în Cimitirul Mănăștur, la mai putin de 53 de metri fata de limita de proprietate. 

Cum s-a transformat haosul urbanistic într-un film horror

Conform vechiului PUG, modificat în 2007 printr-un Plan Urbanistic Zonal al cărui beneficiar este societatea Tower SRL, dar care a cuprins aproape în totalitate parcela deținută de Asus SRL, suprafața de 2734 mp din teren se încadrează în zona CM – construcții 3 S+D+P+M+16E, iar suprafața de 425 mp în UTR G2 – subzona Cimitirelor. Nu este întâmplător că o bună parte din terenul societății patronate de Sorin Virgil Vamoș a fost cuprins în Planul Urbanistic Zonal ce viza o investiție propusă de Tower SRL, patronată de maramureșeanul Dumitru Berinde. Afaceristul clujean a recunoscut chiar în fața instanței că era pregătit să împânzească terenul de blocuri. Cu toate acestea, manevrele desfășurate de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca îl încurcau și a reclamat extinderea nelegală a Cimitirului Mănăștur, efectuată după aprobarea PUZ Tower, cu nerespectarea distantei legale de protecție sanitară de 53 de metri, constând în 3 metri de la morminte la gardul cimitirului și o distanță tampon de 50 de metri de la cimitir. Pe lângă aceste probleme, societatea a arătat în fața magistraților că autoritatea deliberativă a încălcat flagrant dispozițiile legale, deoarece nu există autorizație de construire și autorizație sanitară pentru extinderea cimitirului. 

Consiliul local se teme de impactul social: „Va naște reacții fără precedent”

În întâmpinarea formulată, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a încercat să se spele pe mâini și a arătat că toate pretențiile societății vizează morminte pentru care au fost încheiate contracte de concesiune cu beneficiarii locurilor de veci. Astfel, societatea ar fi trebui să se îndrepte în instanță și împotriva beneficiarilor locurilor de veci, nu numai a Consiliului local. 

„Soluționarea unei acțiuni cu obiect obligația de a face formulată de o terță persoană a cărei vătămare a drepturilor și intereselor sale decurge în fapt din contracte administrative trebuie să aibă loc în contradictoriu atât cu persoana concedentului (titulara dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu) cât și beneficiarul dreptului de concesiune, respectiv persoana concesionarului.

Este foarte important de menționat faptul că, potrivit evidențelor Serviciului Administrare Cimitire Domeniul Public, pe întreaga fâșie de teren aparținând instituției pârâtei care se învecinează cu terenul proprietatea reclamantei au fost încheiate concesiuni cu un număr de 835 de concesionari, fiind înhumați până la această dată un număr de 1058 de decedați.”, se arată în întâmpinarea formulată de Consiliul local. 

Cât despre strămutarea locurilor de veci, Consiliul local a susținut că această acțiune echivalează cu desființarea efectivă a unei porțiuni de cimitir și trebuie avute în vedere consecințele pe plan social.   

„(…) pe zona indicată de reclamantă ca fiind obligatoriu zonă de protecție se află înhumate peste 500 de persoane decedate. Impactul social și emoțional în urma pronunțării unei hotărâri privind strămutarea locurilor de veci ar fi unul deosebit de puternic, de natură a naște reacții fără precedent persoanelor care, fără a beneficia de dreptul de a se apăra față de o astfel de a fi puse în situația de deshuma rămășițele pământești a persoanelor apropiate.”, a motivat Consiliul local. 

Verdictul instanței: Peste 500 de morminte vor fi strămutate 

Cu toate că a fost înregistrat în anul 2012, dosarul a fost suspendat de patru ori, pentru că au existat mai multe procese care vizau nerespectarea distanței dintre morminte și limita de proprietate față de un teren deținut de o altă firmă a afaceristului Sorin Virgil Vamoș, VSV Invest Grup SRL, cauza fiind repusă pe rol în noiembrie 2021. 

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică din care reiese că distanţele prevăzute faţă de limita de proprietate cu terenul Asus SRL nu este respectată, locurile de veci fiind amplasate la limita dintre cele două proprietăţi. 

„Potrivit expertizei şi a răspunsurilor succesive la obiecţiunile formulate se reţine că o suprafaţă totală de 2617 mp nu respectă limita distanţei de protecţie sanitară de 53 mp. Se poate observa că practic pârâta nu a ţinut cont de normele din domeniul sănătăţii privind locurile de veci.”, se arată în documentele cuprinse la dosar. 

La data de 10 ianuarie 2024, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au admis cererea de chemare în judecată formulată de Asus SRL în contradictoriu cu Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, în calitate de administrator al Cimitirului Mănăștur. Astfel, autoritatea deliberativă a fost obligată să sisteze lucrările de săpare a locurilor de veci și să păstreze, pentru orice lucrări de săpare și amplasare a mormintelor, distanța legală de protectie de 53 de metri fata de limita de proprietate cu terenul societății. De asemnea, Consiliul local este nevoit să procedeze la strămutarea locurilor de veci edificate în cimitirul de pe Varianta Manastur-Zorilor, la mai putin de 53 de metri fata de limita de proprietate și să plătească suma de 11.090 lei în favoarea Asus SRL, cu titlu de cheltuieli de judecată. 

„Singurul mod prin care se poate asigura o reparare integrală a prejudiciilor aduse reclamantei este de admitere a prezentei cereri. Este relevant că, potrivit constatărilor expertului, terenurile aparţinând pârâtei nu sunt împrejmuite în totalitate cu gard faţă de vecini şi nici nu reiese că ar fi înconjurate de perdea de arbori, aşa cum obligă art. 153 din Ordinul nr. 536/1997 şi cum obligă şi actul normativ în vigoare în prezent. Împrejurarea că doar o parte sau totalitatea locurilor de veci sunt în perimetrul de protecţie sanitară are o importanţă secundară faţă de interesul general de asigurare a respectării regulilor de urbanism şi edificarea construcţiilor, mai ales în cazul unor cimitire care ridică probleme legate de boli transmisibile, carantinale, în care se iau măsuri de prevenire a răspândirii unor infecţii, şi nu în ultimul rând pentru protejarea persoanelor care, de bună credinţă, achiziţionează astfel de parcele.”, au motivat magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca. 

Consiliul local, obligat să strămute morminte și în 2012

Reamintim că, în anul 2012, magistrații de la Curtea de Apel Cluj au dispus o hotărâre asemănătoare într-un proces intentat de VSV Invest Grup SRL, o altă firmă deținută de Sorin Virgil Vamoș, împotriva Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. Potrivit hotărârii definitive pronunțate la acea dată, Consiliul local a fost obligat să strămute 58 de morminte. Mai mult, Primăria Cluj-Napoca a plătit daune în valoare de peste 300.000 euro firmei VSV Invest Grup SRL pentru că Biroul de urbanism nu a vrut să elibereze un certificat de urbanism și afaceristul nu a putut să-și folosească terenul. Ulterior, după ce firma a câștigat procesul, pe lângă banii primiți ca despăgubire, primăria a eliberat și certificatul de urbanism.