Cererea unei asociații fondate de fostul ministru Răzvan Nicolescu, în numele mediului înconjurător, a fost publicată de Secretariatul General al Consiliului UE. Scopul acestei cereri este de a reexamina decizia de amânare a aderării României la spațiul Schengen pe motive de mediu. Potrivit lui Nicolescu, Consiliul UE are acum 60 de zile pentru a decide dacă respinge cererea sau o aprobă și programează un nou vot privind aderarea României la spațiul Schengen. Dacă cererea va fi respinsă, Nicolescu a declarat că va iniția un proces la Curtea de Justiție a UE (CJUE).

“Suntem la curent că Secretariatul General al Consiliului UE a publicat cererea noastră de reexaminarea a deciziei de amânare a aderării României la spațiul Schengen. Cererea a fost formulată în baza Convenției Aarhus și are în vedere faptul că în data de 8 decembrie 2022 Consiliul JAI nu a luat în calcul aspectele de mediu atunci când a decis să nu intrăm în Schengen. Suntem într-o criză climatică ce a devenit, conform rapoartelor ONU, principala sursă de migrație. Săptămâna trecută a fost cea mai caldă din istorie. Nu ne permitem luxul de a lăsa zeci de mii de tone de dioxid de carbon să fie produse de camioanele care așteaptă în vămi din cauza unui cancelar al Austriei care a decis că nu mai vrea el să respecte tratatele UE. Rog public experții Consiliului UE să continue să trateze cu seriozitate solicitarea noastră pentru a evita un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Vorbim de cel mai important subiect aflat pe agenda UE: combaterea schimbarilor climatice”, a declarat Răzvan Nicolescu pentru G4Media.

Cererea către Consiliul UE a fost depusă să ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice. Asociația e condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER).

Ce se va întâmpla dacă Consiliul UE, care reunește reprezentanții statelor membre, respinge cererea sau dă un răspuns negativ? ”Vom deschide o acțiune împotriva Consiliului UE la CJUE cu argumentul că votul din Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 nu a luat în calcul impactul pe mediu”, a declarat Nicolescu.

Consiliul UE este condus acum de Spania, care s-a declarat o susținătoare a intrării României și Bulgariei în Schengen. Votul în Consiliu trebuie să fie unanim. Acum, Austria se opune intrării ambelor state, iar Olanda se opune aderării Bulgariei.

Cererea depusă de asociație la Consiliul UE se bazează pe prevederile Convenției de la Aarhus care se bazează pe recunoaşterea dreptului oricărei persoane din generaţia actuală şi viitoare de a se bucura de un mediu adecvat spre bunăstarea şi sănătatea acesteia.

Convenția de la Aarhus este un acord multilateral care are obiectivul de a garanta drepturile cetățenilor privind accesul la informație, accesul la participarea publicului și accesul la justiție în probleme de mediu. Convenția a intrat în vigoare în 2001 și are ca semnatari toate cele 27 de state membre UE. La nivelul UE, obligațiile Convenției sunt puse în aplicare prin Regulamentul nr. 1367/2006, cunoscut sub numele de Regulamentul Aarhus.

Cererea depusă la Consiliul UE susține că Austria nu a luat în calcul la veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen impactul de mediu.

Un raport din martie 2023 al companiei al de consultanță KPMG, invocat în cererea Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, arată că un volum estimat de peste 46 de mii de tone de CO2 pe an este emis de vehiculele rutiere în timpul așteptării la controlul de frontieră, ca urmare a amânării admiterii României și Bulgariei în Schengen.

Raportul arată că sunt necesari peste 311.000 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră.

Un domeniu afectat de amânarea aderării României și Bulgariei la Schengen este impactul negativ asupra mediului al continuării controalelor la frontieră, din cauza emisiilor de CO2 produse de vehiculele care așteaptă să treacă frontiera și să fie procesate și ale căror motoare sunt lăsate în funcțiune.

KPMG în România a efectuat o analiză pentru a cuantifica care este acest impact și efectele sale negative asupra obiectivelor de mediu ale UE.

Cercetarea a presupus calcularea emisiilor de carbon pe o perioadă de un an de către vehiculele rutiere care așteaptă să treacă granițele dintre România și Bulgaria, România și Ungaria și Bulgaria și Grecia. Datele s-au bazat pe numărul de vehicule care traversează, pe tipurile de vehicule și pe perioada medie de așteptare. Pentru a colecta datele primare, specialiștii KPMG au trimis cereri de informații instituțiilor publice relevante din România, Bulgaria și Grecia, precum și organizațiilor private.

Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice a depus în martie în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen. Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție bazată pe această petiție.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.