Criză à la BT

 

Însă, în unele situaţii oamenii nu stau cu mâinile în sân şi-i acţionează pe bancheri în judecată pentru recuperarea prejudiciilor. Dar preponderente sunt cazurile în care cei păgubiţi nu fac absolut nimic fiindu-le frică să-şi măsoare puterile cu sistemul bancar. La sfârşitul anului trecut Banca Transilvania a avut o problemă majoră, când a blocat conturile de card ale mai multor clujeni care nu s-au mai putut folosi de banii pe care îi aveau. Explicaţia oficială este faptul că sistemul a fost suprasolicitat.

În plină criză financiară, majoritatea băncilor din România nu vor să recunoască faptul că au probleme cu plăţile pe care ar trebui să le efectueze faţă de clienţi. Astfel, se ajunge în situaţia în care o bancă “instrumentează” conturile clienţilor prin mărirea fără nicio explicaţie a ratei dobânzilor sau prin blocarea conturilor şi a cardurilor. La finele anului trecut Banca Transilvania, fără a-şi înstiinţa în prealabil clienţii, a blocat conturile cardurilor de debit şi credit, cauzând probleme propriilor clienţi care nu şi-au mai putut plăti unele servicii la mijlocul lunii decembrie. “Chiar în ziua când am primit salariul şi am încercat să scot nişte bani de la bancomat, îmi tot apărea mesajul cu card invalid. Portarul de la bancă a spus că sînt nişte erori în sistem şi asta e cauza defecţiunii. Am încercat şi la alte ATM-uri, dar tot aşa mi-a apărut. Şi colegii au avut aceeaşi problemă, pentru că firma la care lucrez ne pune banii  de salariu direct pe card”, susţine clujeanca M. Mureşan.

 

Se pare că aceleaşi probleme au fost sesizate şi de clienţii acestei bănci din Bucureşti, care au trebuit să aştepte câteva zile pentru a-şi putea scoate banii din conturile BT. Conform unui cotidian central, oficialii băncii declară că acest inconvenient s-ar fi datorat faptului că la mijlocul lunii decembrie s-a înregistrat un număr maxim de operaţiuni bancare, fapt care a dus la blocarea sistemului informatic. „Pe 15 decembrie 2008, BT a înregistrat un maxim istoric al operaţiunilor bancare (datorită faptului că a fost zi de plată a salariilor, precum şi datorită numărului mare de plăţi cu cardul ale cumpărăturilor specifice acestei luni). Gradul foarte mare de încărcare cu operaţiuni a condus la aglomerarea sistemului de procesare a tranzacţiilor şi au existat câteva intervale de timp în care au crescut cozile de aşteptare a operaţiunilor trimise spre autorizare“, spun reprezentanţii băncii. Cu toate acestea, conform unor informaţii de pe piaţa bancară, un blocaj de acest gen s-ar putea datora şi unei imposibilităţi masive de plată.

Contul fermecat

Un alt caz în care un român a întâmpinat probleme “ciudate” cu sistemul bancar este cel al lui Fabian Nedelea, căruia i s-au furat cardurile. După cîteva ore de la furtul lor, Nedelea a sunat la băncile emitente (BRD, BCR şi Finans Bank), iar angajaţii au spus că pînă la acea oră nu s-a efectuat nici o tranzacţie cu ajutorul cardurilor respective. Însă, după câteva zile, cînd clujeanul a dorit să-şi facă alte carduri, a fost anunţat prin extrasul de cont că în ziua în care i s-au furat cardurile, au fost extrase mai multe sume de bani care, cumulate, ajung la 6.000 de lei. “Când am constatat lipsa lor (a cardurilor, n.red.), am procedat la blocarea cardurilor telefonic. Mi s-a confirmat că până la ora declarării furtului, în jur de 18.00, nu s-au efectuat tranzacţii. Am fost a doua zi la secţie şi am reclamat furtul. Dar iată că astăzi (29 decembrie 2008, n.red), când am fost la BRD să scot alt card, în extrasul de cont a apărut o retragere de 4.500 lei în data de 17. Am verificat telefonic şi mi s-a dat chiar şi desfăşurarea tuturor operaţiunilor din acea seară, sumele extrase fiind, de această dată, de 6000 de lei, de pe un bancomat Alpha Bank.

 

Însă cardul este cu limită de retragere de 3.000 de lei la 7 zile! Cum este posibil să se poată retrage o sumă care, pe de-o parte, depăşeşte chiar maximul de pe card. Însumând ce a extras hoţul cu suma scoasă mai de mult, depăşeşte valoarea maximă de pe card, iar, pe de altă parte, suma extrasă în tranşe de câte 200, 300, 500, 1000 de lei în timp de jumătate de oră, din minut în minut, depăşeşte suma maximă care se poate retrage!”, declară păgubitul.

Biroul de nervi

Unul dintre cele mai arbitrare mecanisme prin care o bancă se joacă cu nervii clienţilor este “Biroul de credit”. O clujeancă este hotărâtă să dea în judecată Banca Transilvania din cauza unor date eronate despre o serie de împrumuturi pe care aceasta le-a făcut în trecut. Femeia reclamă faptul că nu a putut să acceseze un nou credit bancar, întrucât figurează la Biroul de Credit cu nişte rapoarte de întârziere, care nu corespund realităţii. Din cauza acestor date eronate, în legătură cu care a cerut Biroului de Credit să le şteargă pentru că nu corespund realităţii, clujeanca nu a putut să realizeze invesţiile propuse, suferind daune financiare extrem de serioase, daune pe care acum vrea să le pretindă la plata Biroului de Credit în solidar cu banca ce le-a raportat, adică Banca Transilvania.

 

În martie 2004, femeia a încheiat un contract de credit imobiliar cu o bancă, credit pe care l-a rambursat integral, la cerere, în august 2005. În această perioadă a avut întârzieri la plata ratelor, dar acestea nu au fost nici pe departe de nivelul sumelor raportate de banca cu care avea încheiat contractul de credit către Biroul de Credit şi care acum figurează înscrise în raportul ei personal.

 

“De exemplu, rata din iulie 2005 am achitat-o în data de 29 iulie 2005, iar în 2 august am achitat creditul integral. Pentru luna iulie 2005 s-a raportat însă în mod eronat o întârziere de peste 60 zile,  care acum apare înscrisă la Biroul de Credit”, spune femeia. Ea mai susţine că, deşi a prezentat dovezile către Biroul de Credit şi Banca Transilvania, şi a cerut radierea înregistrărilor eronate, reclamaţia ei nu s-a soluţionat favorabil, petenta acuzând chiar faptul ca nu a primit nici un fel de răspuns scris de la bancă faţă de aspectele sesizate.

Atac asupra propriilor clienţi

Conform unui studiu al pieţei bancare, restanţele românilor la credite au ajuns la 2,15 miliarde lei (577 milioane euro) la finalul lunii septembrie 2008, cu 117% mai mari faţă de aceeaşi lună din 2007, în condiţiile în care aproape trei sferturi sunt restanţe la credite în lei, arată datele publicate, miercuri, de banca centrală. Conform oficialilor, până în momentul de faţă politica băncilor din România a fost iresponsabilă întrucât încă de la început, cu complicitatea autorităţilor, a BNR, a ANPC şi a guvernelor din ultimii ani, s-au acordat credite românilor, fără să se ţină cont de faptul că România se transforma dintr-o ţară cu producţie într-una de consum!

 

Potrivit oficialilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), băncile au dus un adevărat atac împotriva propriilor clienţi. “Nu e de ajuns ca băncile să invoce criza internaţională, ci trebuie să explice consumatorilor indicii care au dus la creşterea dobânzii”, a declarat Dan Vlaicu, preşedintele ANPC, la Antena3.

Ştefan Trandafir