În urmă cu aproximativ cinci ani, procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată pe fostul șef al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don, pentru fapte de corupție, mai exact luare de mită. Tribunalul Cluj a respins, în cadrul ultimului termen de judecată, cererea de recuzare depusă de Daniel Don împotriva judecătorului Marius Lupea. Don reclamă faptul că Marius Lupea nu are competențele necesare pentru a judeca acest dosar, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) confirmă acest fapt. Nu mai puțin relevant este faptul că procurorul de caz calcă la rândul său pe cadavre, folosindu-se de abuzuri și ilegalități pentru a-și susține poziția.
Fostul șef AJOFM Cluj, Daniel Don, rămâne în continuare sub ciocanul judecătorului Lupea. Tribunalul Cluj a respins cererea de recuzare depusă de Daniel Don împotriva judecătorului Marius Lupea. Don reclamă faptul că Lupea nu are competențele necesare pentru a judeca acest dosar.
Soluția pe scurt
”În temeiul art.68 C.pr.pen. rap. la art.64 lit.f C.pr.pen. respinge cererea de recuzare a domnului judecător Marius Lupea formulată de către inculpatul Don Daniel prin apărător ales de la soluționarea cauzei cu nr.928/117/2016 avand ca obiect luare de mită. Fără nicio cale de atac. pronuntata in sedinta publica de astăzi, 14.01.2021. Incuviinteaza cererea apărătorului ales al inculpatului Don Daniel privind amanarea cauzei pentru formularea în scris a cererii de schimbare a incadrarii juridice a faptei. Respinge ca inadmisibilă cererea privind sesizarea Curtii Constitutionale cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art.87 alin.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, formulată de inculpatul Don Daniel, prin aparator ales. Obliga inculpatul Don Daniel la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare. Pronuntata in sedinta publica din data de 14 ianuarie 2021”, arată soluția pe scurt a instanței.
Instanțele clujene o dau cu oiștea-n gard
Completul de judecători de la Tribunalul Cluj care judecă dosarul lui Daniel Don nu este specializat, așa cum prevede legea. Practic, începând cu anul 2014, Tribunalul Cluj a uitat să înființeze completuri specializate pentru fapte de corupție. Această practică a continuat și în perioada 2015-2020. Prin urmare, dosarele judecate de completuri nespecializate pe fapte de corupție atrag nulitatea absolută și ar trebui trimise spre rejudecare.
În deciziile instanțelor din anul 2015, de când Tribunalul Cluj înființează completuri, se arată că au fost formate completuri specializate pentru Adopții, Protecția minorilor și Secțiile Civile – de ce pentru fapte de corupție nu?
De altfel, în iulie 2019, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat cu privire la noțiunile de ”complet specializat” și ”judecător specializat” și a decis că la instanțele penale trebuie să existe completuri specializate privind judecarea faptelor de corupție.
Colac peste pupăză, la Tribunalul Cluj nu există niciun astfel de complet, iar de aici lucrurile au luat o întorsătură în multe dosare penale. Un exemplu recent este cazul lui Rareș Pop care a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia, instanță care a dispus trimiterea dosarului spre rejudecare, ca urmare a lipsei completurilor specializate pe fapte de corupție.
De asemenea, tot în cazul acestui dosar, și autoritățile judiciare de la Cluj au hotărât că prima instanță de judecată nu a fost legal constituită, încălcând astfel normele de competență materială procesuală cu privire la componența specializată– aspect care trebuia a fi verificat și analizat încă din faza de cameră preliminară. Prin urmare, soluția pronunțată de o astfel de instanță nu poate fi apreciată ca fiind legală, statul asigurând dubla jurisdicție.
Marius Lupea calcă pe cadavre
Daniel Don a încercat să demonstreze la Tribunalul Cluj incompetența judecătorului Marius Lupea, însă cu toate că există zeci de astfel de decizii ale instanțelor din România care au trimis dosare spre rejudecare din cauza lipsei completurilor specializate pe fapte de corupție, Lupea trăiește ca-n sânul lui Avram în mijlocul injustiției.
Și ca să vândă castraveți grădinarului, judecătorul amintit a mai și declarat că face parte dintr-un complet specializat, argumentând că în anul 2006 a făcut parte dintr-un astfel de complet, care, potrivit magistratului ar fi valabil și astăzi.
Problema e că la Tribunalul Cluj nu există completuri specializate din anul 2014. Pe lângă acest fapt, specializarea pe fapte de corupție în cazul judecătorului Lupea, trebuie să aibă loc o dată la trei ani. Acest aspect este stabilit de legislație – este vorba de Legea 303/2014, privind formarea profesională continuă și evaluarea periodică a judecătorilor și procurorilor.
În capitolul IV, articolul 37, scrie: “Judecătorii și procurorii participă, cel puțin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională.”
Pe lângă ce s-a menționat anterior, mai amintim următorul aspect: completuri se desemnează la începutul fiecărui an, deci n-ar avea cum să fie valabil completul din 2006, invocat de judecătorul Lupea.
De altfel, la 1 februarie 2014, Marius Lupea nu era membru în complet pe Camera Preliminară.
Astfel, cei care ajung în fața judecătorului Marius Lupea, acuzați fiind de fapte de corupție, sunt 100% îndreptățiți să pună sub semnul întrebării competențele și profesionalismul său.
Dat fiind contextul ilegalităților și abuzurilor magistratului Lupea, deciziile sale juridice pot fi contestate – legal – pe perioada procesului.
Nu în ultimul rând, dacă exista continuitate în completuri specializate, de ce instanțele clujene au format în 2019, la 2 zile după decizia CCR, completurile despre care vorbim?
Mapele judecătorilor de la roșu la negru
La numirea în funcție, un magistrat dobândește mapa roșie. Evoluția sa profesională este consemnată în mapa verde, în timp ce declarațiile prevăzute de lege sunt indexate în mapa albastră. Evaluările profesionale și sancțiunile aplicate magistratului sunt consemnate în mapa galbenă. Documentele care nu se regăsesc în enumerarea anterioară, inclusiv înscrisurile aflate în unele dosare profesionale și care, prin conținut și particularități, nu pot fi atașate vreuneia dintre mapele menționate mai sus se înscriu în mapa neagră.
Magistratul Marius Lupea NU deține documentele pe care e obligat să și le depună în dosar, în mapa verde, fapt confirmat și de către CSM. În acest sens, magistratul Marius Lupea se scuză pe seama unor RECOMANDĂRI ale Curții Constituționale.
„În România, dacă legea a instituit completuri specializate aşadar, nu speciale, înseamnă că şi judecătorii sunt şi trebuie să fie specializaţi. Pentru aceasta, în tăcerea legii, dar în aplicarea ei, revenea Consiliului Superior al Magistraturii/ Colegiului de conducere al curţii supreme să elaboreze un set de reguli care să garanteze statutul specific al acestor judecători, reguli dintre care pot fi menţionate: examen de integritate, cunoştinţe specifice, formare profesională specializată, experienţă relevantă în domeniu, elaborarea unor lucrări de specialitate. Or, Consiliul Superior al Magistraturii nu a elaborat aceste criterii. De asemenea, Curtea subliniază că nici lipsa cursurilor de formare profesională nu constituie un motiv şi nu justifică neînfiinţarea completurilor specializate. De altfel, o asemenea situaţie nu se întâlnește în cauză, întrucât Institutul Naţional al Magistraturii, în cadrul programului de formare continuă aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, organizează cursuri de formare în domeniul anticorupţie [a se vedea programele de formare continuă din anii 2017-2019]”, arată Curtea Constituțională.
Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 3 iulie 2019 s-a stabilit că, pentru a putea vorbi despre o specializare a completului de judecată, este necesară, pe lângă stabilirea criteriilor şi procedurii de determinare a specializării, şi existenţa unei specializări profesionale a judecătorului titular al completului.
Mai mult, potrivit art 33 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
CSM confirmă: mapa profesională a judecătorului Lupea nu există
Avocatul lui Daniel Don, Radu Chiriță, a înaintat o solicitare către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), prin care să se ateste sau nu competențele magistratului Lupea pe fapte de corupție.
Potrivit răspunsului CSM, judecătorul Marius Lupea nu are mapa profesională.
”Ca urmare a cererii dumneavoastră (…), prin care solicitați dacă domnul Lupea Ioan-Marius, judecător în cadrul Tribunalului Cluj – Secția Penală, a parcurs forme de specializare în materia faptelor și infracțiunilor de corupție, vă comunicăm că Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu deține date în acest sens”, arată răspunsul CSM.
Așadar, judecătorul Marius Lupea acționează ilegal, în mod conștient, dar nici nu renunță la a judeca fapte de corupție, bazându-se pe experiența acumulată.
Pe lângă acest aspect, poziția procurorului de caz, Meda Titu, care a reprezentat instituția procesual în cele două hotărâri date de Curtea de Apel Alba în cazul lui Rareș Pop, a suferit un control ierarhic superior din partea autorităților judiciare.
Pe scurt, în urma controlului de legalitate al instanței superioare, s-a evidențiat clar că pozițiile procurorului au fost abuzive, prin urmare inclusiv poziția DNA Cluj a fost lovită de nulitate în cazul dosarului lui Rareș Pop, afirmațiile nefiind veridice. Culmea! Meda Titu întoarce spatele controalelor superioare și nu se oprește din abuzuri, continuând să mențină în cazul dosarului lui Daniel Don aceeași poziție pe care a adoptat-o și în cazul lui Rareș Pop.
Adică unui judecător i se anulează deciziile și devin nule, dar în cazul lui Marius Lupea nu se mai aplică aceeași lege. De ce această discrepanță?
Poziția procurorului Meda Titu și a DNA Cluj a fost, astfel, filtrată și detronată, instanțele superioare evidențiind în mod transparent ilegalitatea și incorectitudinea afirmațiilor susținute. Meda Titu, însă, își menține poziția în dosarul lui Daniel Don.
Magistratul Lupea nu a fost supus unui control superior precum în cazul procurorului de caz, însă asta nu reprezintă o scuză pentru a se prevala de lipsa expertizei – din contră! De altfel, Codul de Procedură Penală stabilește că “determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente.”
De unde ar fi pornit toată mascarada din dosarul lui Daniel Don
Dosarul lui Daniel Don ar avea ca substrat proiectul Funcționarul Electronic, care era mult mai viabil decât cardul profesional. La un moment dat, aplicația începuse să fie implementată în mai multe județe din România, iar directorii care au implementat proiectul au avut parte de anumite repercursiuni din partea ANOFM.
Odată arestat Daniel Don, funcționarul electronic fiind derulat de către acesta, cardul profesional nu a mai fost folosit și, mai mult decât atât, surse susțin că aplicația care ar fi trebuit să fie proprietatea AJOFM, a fost dată spre vânzare belgienilor.
Funcționarul electronic funcționa fără mentenanță, însă cum acest aspect deranja, trebuia îndepărtat de către cei pe care îi mânca mâna după bani. Se urmărea practic punerea în folosință doar a cardului profesional. Prin urmare, marea majoritate a fondurilor europene care urmau să vină în România, aveau să fie derulate doar pe cardul profesional, fără a mai avea competitori. În spatele unei firme care era acționar și a realizat un parteneriat cu ANOFM s-ar fi aflat o parte din Serviciile Secrete.
În prezent, ANOFM nu mai lucrează cu cardul profesional fiindcă nu s-a reușit asigurarea sustenabilității și mentenanței acestuia. Astfel, s-a reactivat SEMM, o aplicație care furnizează servicii online pentru angajatori.
După direcționarea a zeci de milioane de euro spre modernizarea serviciului public de ocupare a forțelor de muncă de la nivel național, se poate observa astăzi că nu este funcțională nicio aplicație dintre cele derulate din anul 2009, când au apărut primele fonduri.
