Salariile din magistratură sunt discriminatorii
Un judecător începător câştigă 2000 de lei, în timp ce preşedintele CSM primeşte 19.000
Angajaţii CSM beneficiază de o serie de premii şi prime, în vreme ce salariaţii celorlalte instanţe se “bucură” doar de retribuţie

Membrii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) consideră discriminatoriu faptul că angajaţii CSM şi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au fost „recompensaţi” cu sporuri şi prime, în timp ce judecătorii tribunalelor nu au primit decât salariile, şi acelea infinit mai mici decât cele ale magistraţilor de la CSM şi ÎCCJ. Astfel, un magistrat sau angajat tesa din cadrul CSM poate beneficia, în funcţie de caz, şi de cinci prime acordate cu diverse ocazii, de la ziua copilului (?!) şi până la prime de Crăciun, Paşte sau pentru continuarea studiilor. Asta, în condiţiile în care un magistrat, judecător sau procuror de la o instanţă inferioară se „bucură” doar de drepturile băneşti acordate prin contractul colectiv de muncă. Ori, spre comparaţie, un magistrat începător de la o judecătorie câştigă până la 2000 de RON, pe când, de exemplu, în contul fostului preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu, intrau lunar peste 19.000 de lei.

Inadmisibil!

La sfârşitul anului 2008, UNJR reclama faptul că “magistraţii din conducerea CSM acordă sume mari din propriul buget atât acestora, cât şi personalului asimilat, în considerarea statutului de ordonator principal de credite, cu titlu de premii şi sporuri”. UNJR prezintă situaţia veniturilor lunare ale judecătorilor, ţinând cont de faptul că cei de la Consiliul Superior al Magistraturii nu au făcut public acest lucru. Astfel, potrivit unui comunicat al Uniunii, “publicul şi-a format opinia că indemnizaţiile magistraţilor sunt exorbitante. Cuantumul indemnizaţiei unui magistrat nu depăşeşte, în medie, 4.000 lei, incluzând toate sporurile acordate prin lege (spor de vechime, stabilitate, toxicitate şi doctorat). În acest context, este “inadmisibil ca instituţia reprezentativă a sistemului judiciar să acorde angajaţilor proprii sume imense, cu titlul de recompense, premii, precum şi sporuri salariale, fapt ce a condus în final la plata unor remuneraţii cu mult peste nivelul mediu al unui magistrat nedetaşat în structurile CSM”.

Căruţa cu…mulţi bani

Membrii Uniunii critică modul discriminatoriu prin care angajaţii CSM au primit prime şi sporuri şi solicită eliminarea acestor discrepanţe între judecători, indiferent dacă aceştia aparţin tribunalelor sau fac parte din Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri. Judecătorul clujean Cristi Danileţ a prezentat pe blogul său o parte din primele de care s-au bucurat angajaţii CSM. “450 RON recompensă pentru Ziua Justiţiei – asta sună a glumă proastă: adică, la noi nu s-a dat un pahar de suc fără acid şi plin de E-uri, iar alţii au fost premiaţi? Pentru ce, că merge justiţia bine? ”. Pe lângă aceşti bani, se adaugă şi 450 RON în Ziua de 1 Iunie pentru copiii angajaţilor din CSM şi ai Şcolii Naţionale de Grefieri. La data de 5 decembrie, judecătoarea Lidia Bărbulescu a semnat decizia 140/2008, prin care suma totală de 24.750 de lei este acordată copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. “450 RON recompense pentru Ziua de 1 Iunie şi alţi 150 RON premiu de Crăciun, măriţi rapid la 450 Ron, iar eu şi colegii mei de la Tribunalul Cluj am fost nevoiţi să dăm bani de Crăciun să se cumpere cadouri pentru copiii noştri la care a venit Moşul, la tribunal ”, precizează Danileţ. Deoarece banii nu sunt o problemă pentru aceste instituţii bugetare, şi pentru sărbătoarea Paştelui magistraţii şi personalul auxiliar de la CSM au primit prime şi premii potrivit deciziei 58/2008, prin care preşedintele din acea vreme a stabilit că “se aprobă repartizarea unui fond de recompense pentru toţi angajaţii din cadrul CSM, IMM şi Şcoala Naţională de Grefieri. Recompensele, în sumă totală de 51.300 de lei, se acordă cu ocazia Paştelui”. Şi pentru că cei de la CSM sunt darnici, din fondul pentru ajutoarele sociale, potrivit Deciziei 63/2008, s-a acordat un ajutor de 800 RON unei secretare cu ocazia naşterii copilului acesteia. Astfel, din “sacul cu bani” s-au mai oferit şi 2000 lei unor referenţi şi secretare pentru continuarea studiilor. “Sincer, la câţi magistraţi detaşaţi sunt acolo, nu mai înţeleg rostul secretarelor şi al referenţilor, dar tare sunt curios ce norme din România permit plata facultăţilor private urmate de angajaţii statului?!”, mai spune Danileţ.

Discriminare

Judecătorii Uniunii consideră că CSM ar trebui să solicite o întâlnire a reprezentanţilor magistraţilor cu cei ai Executivului, în care să se discute concret situaţia reală a salariilor magistraţilor: “Această soluţie se impune cu atât mai acut cu cât sistemul judiciar ameninţă cu un blocaj din pricina subfinanţării acute a acestuia”. Reprezentanţii UNJR critică modul discriminatoriu în care aceste premii au fost acordate, deoarece se creează “o imagine negativă asupra întregii categorii a magistraţilor”. “În prezent, la judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din ţară activează un număr de 4.100 de judecători ale căror indemnizaţii nete lunare au limitele cuprinse între 1.900 lei şi 6.670 lei”. În timp ce în cadrul CSM îşi exercită funcţiile un număr de 14 judecători şi procurori, din care 9 membri cu activitate permanentă, cu indemnizaţii brute între 16.566 lei şi 19.636 lei. Pe lângă salarii, singurii care beneficiază lunar de sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică sunt angajaţii Curţii de Casaţie şi Justiţie şi membrii CSM. Cu toate acestea, magistraţii români au salariul cel mai scăzut din Uniunea Europeană, după cum precizează şi UNJR: “Asociaţia UNJR atrage atenţia asupra realităţii contrarii existente şi subliniază faptul că salarizarea magistraţilor din România se află la cel mai scăzut nivel din statele nou intrate în Uniunea Europeană”.

O nouă lege de salarizare

Deşi Consiliul Superior al Magistraturii are propriul buget şi îl împarte în stânga şi-n dreapta după bunul lor plac, acesta dă naştere la discrepanţe şi scandaluri între judecătorii diferitelor Instanţe. Potrivit preşedintelui UNJR, Dana Cristina Gârbovan, în momentul de faţă pentru membrii UNJR există prime din taxe de timbru, prime pentru vacanţă şi al 13-lea salariu. Aceasta socoteşte că adoptarea unei noi legi de salarizare a magistraţilor ar elimina discriminările care există în acest moment: “Nu cred că adoptarea unei noi legi de salarizare ne va aduce şi nouă prime sau premii, însă noua lege va adopta o structură de salarizare concretă”.

Beatrice Golondzac

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.