Cu ce orașe este înfrățit Cluj-Napoca și ce proiecte desfășoară cu acestea

Municipiul Cluj-Napoca este înfrățit cu 24 de orașe aflate pe patru continente. Cu aceste localități municipiul are acorduri de cooperare și dezvoltare în domenii precum învățământul, cultura, servicii publice și sociale, comerț, sport precum și alte activități. Printre aceste așezări urbane se remarcă Sao Paulo, Koln, Braga sau unitatea administrativă Chacao din Caracas, capitala Venezuelei. 

Totuși, ce înseamnă această înfrățire? Practic este vorba despre un acord de prietenie care implică cooperarea a două municipalități din două țări diferite. Părțile angrenate efectuează activități în comun pe diferite teme pentru a se ajuta reciproc. 

O prioritate la nivelul Uniunii Europene

Aceste proiecte nu sunt ceva nou la nivelul Uniunii, Consiliul European al Municipalităților și Regiunilor a fost înființat în anul 1951 fiind singura organizație care reunește asociațiile naționale ale autorităților locale și regionale din 41 de țări europene, este formată din mai multe structuri fiind totodată și reprezentanta UE în cadrul Organizației Mondiale a Orașelor și Administrațiilor Locale Unite. În prezent, președintele Asociației Municipiilor din România fondată în anul 1990 este Emil Boc. 

Totuși, cum se leagă un parteneriat? Totul începe prin adresarea unei scrisori de intenție tradusă în limba localității căreia i se solicită înfrățirea unde sunt motivate intențiile, scopul, obligațiile sau domeniile de cooperare. 

Totul este și aici pe bani, bineînțeles

De exemplu, proiectele ce țin de “memoria istorică europeană” sunt finanțate cu maximum 100.000 de euro din partea Uniunii, pe o durată de cel mult 18 luni. Ideea de bază a acestor proiecte este că, trebuie să acopere diversitatea culturală europeană, valorile comune, victime ale persecuției sau ale regimurilor totalitare. Trebuie să mai includă diferite tipuri de ONG-uri, cetățeni din grupul țintă sau cel puțin un stat membru care să acorde prioritate proiectelor transnaționale. 

În altă ordine de idei, mobilizarea cetățenilor la nivel local și european pentru a dezbate probleme concrete ale agendei UE poate primi maximum 25.000 de euro și trebuie să implice cel puțin 2 țări eligibile, dintre care una trebuie să fie stat membru al Uniunii. Durata maximă a reuniunii este de 21 de zile. Subvențiile pentru conferințe și seminarii nu pot depăși 50% din costurile unui proiect și se încadrează între 5.000 și 50.000 de euro.  Proiecte ale societății civile și cele care vizează rețelele de orașe sunt finanțate cu sume de până la 150.000 de euro pentru o durată de maximum 18 și 24 de luni în funcție de natura acestora. Totuși, aceste parteneriate se bazează pe o perspectivă pe termen lung și poate cuprinde de la intervenții în infrastructură până la nivel educațional, cercetare, voluntariat sau cultură. 

Cu cine este înfrățit municipiul Cluj-Napoca?

Conform platformei primăriei localitățile înfrățite sunt: Eskisehir (Turcia), Karaganda (Kazahstan), Braga (Portugalia), Ungheni (Rep.Moldova), Ningbo (China), Namur (Belgia), Viterbo (Italia), Rotherham (Marea Britanie), East Lansing (Michigan, SUA), Rockford (Illinois, SUA), Parma (Italia), Korçë (Albania), São Paulo (Brazilia), Chacao-Caracas (Venezuela), Suwon (Rep. Coreea), Makati (Filipine), Zhengzhou (China), Be’er Sheva (Israel), Columbia (Carolina de Sud, SUA), Nantes (Franța), Pecs (Ungaria), Koln (Germania), Zagreb (Croația) și Dijon (Franța). 

De unde a început totul?

Primul protocol de acest gen a fost încheiat în anul 1965 cu Dijon, acordul vizează realizarea de contacte între instituțiile culturale și de învățământ precum și dezvoltarea de relații între agenții economici. În martie 2010, o delegație clujeană a participat la Expoziția Florissimo cu un stand cu flori unde a câștigat locul 1. Reprezentanții s-au “văzut” la web în anul 2015 dar și în realitate în 2019 în urma unor vizite reciproce ale delegațiilor în urma solicitării edililor.

Cu orașul Koln, deși protocolul a fost semnat în anul 1976, relațiile au început efectiv după anul 1990. Printre proiecte se numără protocol semnat între Grupul de pompieri Avram Iancu și Serviciul de ambulanță Koln, reamenajarea Pieței Unirii în 2002 sau organizarea Zilelor Clujului la Koln în anul 2005. În anul 2009 primarul din Koln a făcut ultima vizită oficială în această calitate în Cluj. Ultimul eveniment conform sursei citate a avut loc în anul 2017, atunci când studenți și profesori din Germania au venit la Cluj pentru a discuta despre proiectul Capitala Europeană a Tineretului. 

Tot în anul 1976 a fost semnat și proiectul de înfrățire cu Zagreb, capitala Croației bazat pe acțiuni academice, sportive, economice sau turistice. Cel mai important proiect este înființarea Secției de Limbi Slave în cadrul UBB. La începutul anului 1990 a fost semnat acordul cu Pesc din Ungaria, singurul cu țara vecină, bazat inițial celebrarea reciprocă a zilelor festive ale celor două localități. 

Proiecte de cooperare în “America”

În ceea ce privește relația cu Statele Unite, localitatea are un acord semnat în anul 1991 cu Columbia din Carolina de Sud, puse pe cooperarea dintre UBB și UMF în ceea ce privește schimburile de experiență între studenți. Cu East Lansing a fost semnat în anul 2005, în general în vederea facilitării cooperării dintre Michigan State University și universitățile clujene. 

Cu Sao Paulo acordul este în vigoare de 21 de ani iar conform site-ului primăriei un eveniment semnificativ este participarea în anul 2008-2009 a unei echipe de karate clujene la campionatul mondial din Brazilia, cu mențiunea că pactul a fost resemnat în 2010 la 10 ani de la prima semnare. Tot în America de Sud a fost semnat în 1999 protocolul cu Chacao-Caracas iar cel mai important proiect este înființarea Centrului Cultural Ibero-America la Cluj în prezența ambasadorului Venezuelei. 

Cluj-Napoca și relațiile asiatice 

Acordul cel mai îndelungat pe acest continent a fost încheiat în anul 1991 cu orașul Be’er Sheva din Israel. Printre proiectele desfășurate se numără denumirea unei piețe în orașul israelian “Cluj-Napoca” sau vizita jurnalistului Ilan Shay în anul 2009 în România. Un alt protocol semnificativ a fost semnat în 1994 cu orașul chinez Zhengzhou. Printre chestiunile demne de menționat conform platformei primăriei este dialogul dintre Emil Boc și omologul său în cadrul unei emisiuni la Radio China Internațional. Tot cu chinezii a fost semnat acordul dintre Cluj-Napoca și Ningbo în anul 2014 încununat prin vizita delegației locale condusă de Emil Boc în China în cadrul Forumului Țărilor din Europa Centrală și de Est. În 1996 a fost parafat acordul cu Makati din Filipine, iar cel mai important proiect a fost susținerea acordată municipiului în cadrul programului Capitală Europeană a Tineretului 2015. Ultimul protocol al localității a fost semnat tot cu un oraș asiatic, mai exact cu Eskisehir din Turcia în anul 2020.

Conform Legii administrației publice locale 215/2001, autoritățile administrației publice din România pot încheia acorduri de înfrățire/cooperare cu autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova pentru realizarea și finanțarea unor obiective de investiții ale unităților administrativ-teritoriale din țara vecină, programe comune culturale, sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregatire profesionala și a altor acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie. Drept urmare, a fost încheiat acordul cu localitatea Ungheni în anul 2016. Printre primele acțiuni desfășurare între cele două orașe se numără proiectul Reabilitarea Parcului Central din orașul de peste Prut. 

În concluzie, având în vedere multitudinea de fonduri nerambursabile care pot fi accesate prin cadrul organismelor internaționale de finanțare a acestor genuri de activități trebuie doar “să vrei”. Este adevărat că pentru proiecte eficiente este nevoie de mai multe resurse decât pentru o convorbire la radio și vizite care amintesc de regimul trecut dar evident că nu imposibil de realizat.