„Banii n-aduc fericirea, dar te-ajută s-o-ntreții” ar putea fi cel mai bun exemplu în ce privește implicarea în activitățile din domeniul cultural. Din păcate, cultura nu prea mai are priză la public. Cu toate acestea, în muzeele clujene se ascund adevărate comori, însă, în România, promovarea culturii lasă de dorit. Câți dintre tinerii orbiți de Facebook, Instagram și TikTok mai caută să viziteze muzee – sau câți știu cât de dificil e procesul finanțărilor și al împărțirii bugetului alocat?

Recent, două muzee clujene au fost incluse în Ghidul aniversar Michelin „500 de peisaje, destinații și experiențe”, primind fiecare câte două stele. Este vorba despre Muzeul Etnografic al Transilvaniei și de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, ambele instituții de cultură fiind subordonate Consiliului Județean Cluj.

Câți bani au muzeele?

Însă, până la recompensă, efortul muncii depuse a fost unul imens. Muzeul de Artă a avut alocat, pe anul 2021, un buget în valoare de 3.134,88 mii de lei, în timp ce Muzeul Etnografic al Transilvaniei a avut 6.335,00 mii de lei. Pe lista „must”-urilor în ce privește muzeele noastre se numără și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, al cărui buget a fost de 5.698,412 mii de lei. Ca extindere a acestuia, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede construirea unui nou muzeu, chiar în comuna Florești, anume Muzeul Identităților și Conflictelor Transilvănene. Scopul acestuia este de a cuprinde și expune (atât în format fizic, cât și digital) istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei, ilustrând și modul lor de conviețuire. 

Cât câștigă un manager de muzeu? este întrebarea care se află pe buzele tuturor. Managerul Muzeului de Artă este Lucian Nastasă-Kovacs și primește anual o indemnizație de manager în valoare de 62.276 lei, în timp ce Tudor Sălăgean câștigă, de la Muzeul Etnografic, 81.070 lei. Felix-Florin Marcu are un venit anual de la Muzeul de Istorie în valoare de 75.619 lei. 

Bijuteriile muzeelor clujene

Clădirea care adăpostește Muzeul de Artă Cluj-Napoca este Palatul Bánffy, fiind cel mai important edificiu baroc nu doar din Cluj-Napoca, dar și din România, constituind un punct de referință pentru arhitectura secolului al XVIII-lea din țara noastră. Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României. Din fericire, Muzeul de Artă s-a bucurat de donații din partea multor artiști, care au contribuit la tezaurul artistic. Printre lucrările primite ca donație în ultimii ani se află creațiile artiștilor: Ioan Sbârciu, Teodor Botiș, Vetró András, Alexandra Mureșan, Diana Oțet, Olimpia Bera, Anastasia Vdovkina, Szvetlana Tóth, Sever Săsărman, Árkossy István, Kudor Duka István, Alexandru Matei Agachi, Leontin și Sorina Țibacov, Palkó Ernő, Ștefan Orth István, Leila Mahat, Ditroi Thomas, Balázs Péter, Forró Antal, Hagop Sulahian, Lena Kelekian, Victor Hagea, Cela Maria Neamțu, Paulovics László, Chișu Ioan, Chișu Rodica, Mircea Vremir, Emeric Marcier etc.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei se poate mândri, printre multe altele, cu Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, primul muzeu în aer liber din România, înființat încă din 1929. Printre cele mai de preț exponate ale acestuia se numără  Casa din Vidra, o stână din Poiana Sibiului împreună cu ciobanul şi 75 de oi, Troiţa din Lupşa, Gospodăria din Telciu – donaţia locuitorilor comunei Telciu şi Șura maghiară din Stana. Atmosfera parcului este una magică, oferindu-le vizitatorilor experiența unei călătorii în timp, către vremurile strămoșești. 

Printre proiectele Muzeului de Istorie se numără și PHARMATRANS, care se va desfășura în perioada 2021-2023, finanțat de la bugetul de stat, prin UEFISCDI. Suma totală a contractului este de 1.192.842 lei. 

Scopul general al proiectului constă din realizarea primului catalog exhaustiv al Colecției de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca și distribuirea sa unei game largi de specialiști și publicului larg, pe plan internațional. Echipa are în vedere un catalog în șase volume, în limba engleză, publicat de către o editură acreditată din România. Catalogul va fi disponibil și online, în format pdf, pe site-ul proiectului, care încă se află în curs de realizare.

Deși pandemia ne-a încurcat tuturor viețile, domeniul culturii a avut cel mai tare de suferit. Este îngrijorător că cei mai mulți români nu ar călca într-un muzeu de bunăvoie și nesiliți de nimeni, ca activitate recreativă. Clujul constituie o adevărată comoară culturală, iar clujenii au șansa de a privi exponate unice în lume, care se află atât de aproape de ei. 


Lucian Nastasă-Kovacs este buzoian, filosemit, filomaghiar și se mândrește cu o adevărată panoplie de distincții și diplome postată pe wikipedia. Statul condus de Viktor Orban l-a cadorisit în 2018 cu distincția Crucea de Cavaler a Ordinului de Merit al Ungariei. Pe de altă parte, el a fost singurul istoric român care a apărut în documentarul făcut de maghiari drept replică afacerea pactului Trianon.

În urma scandalurilor de plagiat care au avut loc în cadrul Academiei de Poliției, ministrul de Interne Lucian Bode a decis reformarea instituției, iar surpriza venise de la Cluj. La acel moment, directorul Muzeului de Artă Cluj fusese una dintre propunerile pentru funcția de rector al Academiei de Poliție. De altfel, el este consilier, neremunerat, al ministrului Bode și a condus echipa care a făcut proiectul de restructurare a Academiei de Poliție. De altfel, din noua Cartă Universitară a instituției, făcută de Nastasă-Kovacs, a fost eliminată obligativitatea ca persoana care candidează pentru funcția de rector să aibă grade militare.


Ghidul Michelin („Guide Michelin”, [ɡid miʃ.lɛ̃]) este un almanah publicat la începutul secolului al XX-lea de către compania producătoare de anvelope Michelin Termenul se referă la „Ghidul Roșu Michelin” (cel mai vechi și mai bine cunoscut ghid al hotelurilor și restaurantelor din Europa, fiind și cel care acordă celebrele „stele Michelin”. Michelin publică, de asemenea, „Ghidul Verde” pentru drumeții și turism, precum și mai multe publicații noi, cum ar fi „Guide Voyageur Pratique” (pentru călătorii independenți), „Guide Gourmand” (cu cele mai bune locații culinare), „Guide Escapade” (pentru ieșiri scurte) și „Guide Coup de Coeur” (hoteluri de calitate).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here