Cultele religioase din Cluj se războiesc în instanță. Miza, deloc de neglijat: 66 de hectare de teren

Disputele dintre cultele religioase privind retrocedarea terenurilor confiscate în perioada comunistă continuă. Protopopiatul Greco-Catolic Turda a început o „bătălie” în instanță împotriva  Parohiei Ortodoxe Petreștii de Jos. Miza nu este deloc mică: 66 de hectare de teren în comuna Petreștii de Jos, care a cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimii ani. Modalitatea de restituire a proprietăților care au aparținut Bisericii Greco-Catolice înainte de instaurarea regimului comunist rămâne o chestiune controversată. În cazul de față, terenurile ar putea să rămână acolo unde au decis comuniștii în 1948, adică la Biserica Ortodoxă, deoarece oamenii din comună nu au mai revenit la cultul greco-catolic.

Protopopiatul Greco-Catolic Turda a intentat o acțiune în instanță împotriva Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Petreștii de Jos, a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Cluj și a Parohiei Ortodoxe Petreștii de Jos, prin care revendică mai multe terenuri cu o suprafață totală de 66 de hectare care au fost confiscate de către stat în timpul regimului comunist și redistribuite către Biserica Ortodoxă. 

Terenurile donate de enoriașii greco-catolici, transferate Bisericii Ortodoxe

Înainte de instaurarea regimului comunist, locuitorii comunei Petreștii de Jos aparțineau cultului greco-catolic, tot atunci, enoriașii au donat suprafețe însemnate de teren către Biserica Greco-Catolică din localitate. În anul 1948, regimul comunist a decis desființarea cultului greco-catolic prin Decretul nr. 358/1948.

Conform prevederilor decretului menționat, cultul greco-catolic a fost abolit, iar bunurile aparținând cultului au fost transferate statului, iar bunurile parohiilor au fost transferate Bisericii Ortodoxe în conformitate cu Decretul nr. 177/1948, care stipula că în cazul în care majoritatea credincioșilor unui cult devin membri ai unei alte biserici, bunurile care au aparținut cultului abandonat trec în patrimoniul bisericii care i-a primit pe aceștia. 

După căderea regimului comunist, în decembrie 1989, Decretul nr. 358/1948 a fost abrogat prin Decretul-lege nr. 9/1989, iar cultul greco-catolic a fost recunoscut oficial și i s-a permis să se reorganizeze și să funcționeze. 

Articolul 3 din decretul-lege prevedea că situaţia juridică a bunurilor care au aparţinut parohiilor unite se va stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanţi clericali ai celor două culte religioase, greco-catolic şi ortodox. La luarea deciziilor, comisiile trebuiau să ţină seama de „dorinţa credincioşilor din comunităţile care deţin aceste bunuri”. În anul 2004, articolul a fost completat printr-o Ordonanță Guvernamentală, în sensul în care dacă „ reprezentanţii clericali ai celor două culte religioase nu ajung la niciun rezultat în cadrul comisiei mixte, partea interesată are deschisă calea acţiunii în justiţie potrivit dreptului comun.”.

Așa s-a întâmplat și în cazul de față. După ce Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Petreștii de Jos și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Cluj au considerat că cele 66 de hectare de teren trebuie să rămână la Parohia Ortodoxă Petreștii de Jos, Protopopiatul Greco-Catolic Turda a procedat la inițierea unui proces pe rolul Judecătoriei Turda. 

În situația de față, există mai multe aspecte care ar putea cântări greu în ochii magistraților. Mai exact, terenurile au fost donate către Parohia Greco-Catolică din Petreștii de Jos care nu mai există în prezent. De asemnea, locuitorii comunei Petrestii de Jos, urmașii celor care au donat terenurile, au rămas la cultul creștin ortodox și după Revoluția din 1989.

Mai mult, există o hotărâre definită pronunțată de magistrații clujeni într-o speță similară, dacă nu chiar identică, în care Protopopiatul Greco-Catolic Turda a pierdut procesul intentat Parohiei Ortodoxe Deleni, privind revendicarea unui teren.  

„Dând prevalenţă acestui principiu al dorinței majorității credincioşilor, instanţa apreciază că măsura abuzivă a desfiinţării cultului greco-catolic în anul 1948 urmată de trecerea terenurilor în cauză în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române nu poate fi reparată prin nesocotirea voinței majorității credincioşilor actuali, care sunt în unanimitate ortodocşi, în caz contrar s-ar aduce atingere stabilităţii şi securității raporturilor juridice.”, au motivat magistrații clujeni. 

Răzvan Ciortea: Am votat pentru retrocedarea terenului în favoarea Parohiei Ortodoxe

Subprefectul Clujului, Răzvan Ciortea face parte din Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și ne-a comunicat că a votat pentru retrocedarea terenului în favoarea Parohiei Ortodoxe Petreștii de Jos, deoarece nu mai există o Biserică Greco-Catolică în comună și oamenii din localitate, urmașii celor care au donat terenurile Bisericii Greco-Catolice, au rămas la ortodoxism. 

„Este vorba de 66 de ha de teren pe care le revendică atât Protopopiatul Greco-Catolic Turda, cât și Parohia Ortodoxă Petreștii de Jos. Eu am votat pentru retrocedarea terenului în favoarea Parohiei Ortodoxe și ca și argument a fost faptul că toate terenurile care fac obiectul retrocedării au fost donate de către enoriași. Nemaiexistând biserică greco-catolică în Petreștii de Jos și, ținând cont că oamenii au rămas la ortodocși, mie mi s-a părut normal ca aceste terenuri să rămână acolo unde sunt și enoriașii, succesori ai celor care au donat terenurile. Aveam și o hotărâre definitivă și irevocabilă de la Deleni, unde speța era identică, și instanța a decis ca trenurile să meargă către Biserica Ortodoxă. Oamenii din localitate așteptau un răspuns de mai bine de doi ani de la Comisia județeană, adică tot timpul votul era egal, nu era nici pro, nici contra. Oamenii au venit în disperare, aveau și ei un reprezentant care-i susținea, au venit în ședința Comisiei să-și expună argumentele. Ei așteptau chiar și negația noastră ca să poată să meargă mai departe.”, a declarat subprefectul Clujului, Răzvan Ciortea. 

În timpul regimului comunist, Biserica Greco-Catolică a fost suprimată și multe dintre proprietățile sale au fost confiscate de către stat și redistribuite către Biserica Ortodoxă. După căderea regimului comunist în 1989, s-au făcut eforturi pentru a restabili statutul Bisericii Greco-Catolice și a-i reda proprietățile confiscate.

Cu toate acestea, procesul de restituire a proprietăților a fost unul complicat și controversat. Unii reprezentanți ai Bisericii Greco-Catolice susțin că restituirea nu s-a făcut în mod corespunzător și că multe dintre proprietățile lor rămân în continuare în posesia Bisericii Ortodoxe. Pe de altă parte, reprezentanții Bisericii Ortodoxe susțin că restituirea a fost făcută în mod corect și că nu ar trebui să existe revendicări suplimentare. Nu puține au fost cazurile în care au fost intentate procese pentru a decide cui ar trebui să-i revină dreptul la proprietate.