Cultura clujeană, „îngropată” între dalele de beton ale lui Emil Boc

Diversitate, valori europene și libertate- cred că toți ne-am săturat de aceste cuvinte promovate de la pământ și până la cer de Emil Boc, atunci când vine vorba de iubitul lui oraș, Cluj-Napoca. Cu siguranță, undeva are dreptate, dar edilul orașului uită cu precădere să vorbească despre un lucru esențial, ceea ce caracterizează cu adevărat orașul: cultura locală tradițională.  

Sprijinirea culturii tradiționale și respectarea promisiunilor făcute către comunitatea respectivă lasă de dorit, acest domeniu primind praful de pe tobă când vine vorba de bani. Haideți să ne întoarcem puțin în timp și să amintim de faptul că în 2016, adică acum 8 ani, Primăria a pompat peste 3 milioane de euro pentru cultură, o sumă mare în acea perioadă. De curând s-a votat bugetul local pentru 2024, iar sute de persoane au tras un semnal de alarmă că robinetul cu bani aruncă doar câțiva stropi spre cultură. 

Emil Boc a declarat că orașul Cluj-Napoca dă ora exactă în materie de cultură în România, dar ce fel de cultură, stimabile? Că UNTOLD, chefurile de la BT Arena și festivalurile de peste an sunt bune și ele, nu zicem, dar există oare o susținere masivă față de muzee, teatru, lectură etc? Cu toții știm ce nebunie a fost cu deschiderea și apoi închiderea Lapidariului. Ori e albă, ori e neagră. Această incapacitate administrativă de a aduce la lumină adevărata cultură a orașului nu reprezintă o noutate. Dar aici și politicul și-a băgat coada, în condițiile în care există personalități instalate în funcții cheie de promovare a culturii și nu prea fac mare lucru, a vedea cazul lui Felix Marcu despre care Gazeta de Cluj a scris. 

Eclipsarea bogăției culturale prin distracții contemporane are un efect devastator asupra orașului care l-a dat pe Emil Racoviță, inventatorul primului institut de speologie din lume, pe Iuliu Maniu care nu mai are nevoie de introducere. Câți clujeni știu despre ei, că nici statuile lor nu au fost apreciate și respectate, așa cum ar fi trebuit. Dar despre asta vom vorbi altădată. 

Cluj-Napoca și milioanele de lei pentru cultură 

Trecem mai departe și vorbim despre cifre, un „domeniu” la care Emil Boc se pricepe. Anul trecut, spre exemplu, Guvernul a scos bani din fondul de rezervă, mai exact peste 12 milioane de lei, bani ce au avut destinație Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuși „Puck” Cluj-Napoca și Teatrul Național „Aureliu Manea” din Turda. 

La cea mai importană ședință din an, cea unde s-a votat bugetul local pentru 2024, în domeniul culturii, municipalitatea a decis să pompeze ceva bani în restaurarea monumentului istoric B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 106 – pav B, unde va fi realizat un centru cultural. De asemenea, sunt prevăzute studii pentru realizarea Muzeului Personalităților Clujene, pentru realizarea unui Centru Memorial Avram Iancu pe str. Avram Iancu nr. 17, ap. 1 si 4 și pentru modernizarea Pieței Avram Iancu. 

Bine, bine, avem pe hârtie aceste reabilitări, dar când se va promova cu adevărat cultura clujeană? Vă spun eu: la Paștele Cailor, pentru că nu este importantă pentru administrația clujeană. Degeaba se bat cu cărămida în piept și de Ziua Culturii Române defilează și citesc din Eminescu, când centrele de cultură din oraș sunt la „terapie intensivă”. Nu o spunem noi că așa ne taie capul, ci cei care simt deja cuțitul la os. 

De curând, Istvan Szakats, președintele fundației AltArt și al Fabricii de Pensule din Cluj-Napoca, a inițiat o petiție, adresată Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca pentru creșterea finanțării din bugetul local a sectorului cultural. Nu este prima și nici ultima de acest gen. 

„2024 este deja al optulea an în care Primăria promite că o să aloce sume adecvate pentru finanțarea producției culturale locale. În realitate, acele «3% din bugetul local» asumate în documentele strategice ale administrației sunt, stagnant, mai puțin de 0.5% din buget. An de an, Primăria creează aparența că ascultă mesajele sectorului. În realitate, le ignoră”, se arată în petiție. 

De asemenea, inițiatorul petiției a precizat că în fiecare an, administrația Boc face eforturi herculiane pentru a arăta tuturor că orașul Cluj-Napoca este unul al „abundenței” culturale, dar adevărul este că producția culturală locală este îngropată între dalele de beton din centru. Iubim cultura preluată din Vest, evident, dar mulți își doresc să se simtă „ca la Cluj”, nu ca la „Barcelona” sau alt oraș de „cinci stele” dintr-o mie. 

„Vrem 1% pentru cultură. Din acest an. Vrem sistem de finanțare pe OG51/1998, profesionist și transparent. Din acest an.” se arată în petiția înaintată primarului Emil Boc și Consiliului Local Cluj-Napoca”, se mai arată în petiție. 

Zeci de organizații culturale locale și-au închis „taraba”, iar acest fenomen nu pare să afecteze nicidecum municipalitatea, dar lovește în cetățeni. Politicienii clujeni, în special cei din Primărie, par să nu înțeleagă faptul că producția culturală locală nu se referă doar la spectacolele și evenimentele din timpul verii, ci și despre construirea unei legături mai profunde între om și oraș. Identitatea culturală locală este „înghițită” de trendul vestic, ceea ce va duce, în următorii ani, la o rupere totală a ceea ce am fost cândva. 

Primăria, după cum am menționat mai sus, a promis în fiecare an că va pompa bani pentru ca inima culturală clujeană să bată în continuare (acei 3% din bugetul local scris pe documente este un fâs). Este dezamăgitor că Boc promite reformă în ceea ce privește finanțarea culturii, dar în realitate rămâne „înfipt” în minciunile lor. 

Pentru cei care nu-și mai amintesc, în 2023, consilierii locali au decis să finanțeze cu 12,4 milioane de lei peste 200 de ONG-uri. Municipalitatea a asigurat 10.750.000 de lei, fonduri nerambursabile, de la bugetul local, pentru activități nonprofit de interes general. 

În 2022, bugetul general al municipiului Cluj-Napoca a fost de peste 430 de milioane de euro, în 2023 de 618 milioane de euro, iar pentru anul 2024, bugetul a ajuns sa fie de 802 milioane de euro.  Există bani, dar interes pentru investiții în cultură, când?  

Primăria Cluj-Napoca ar trebui să aducă în lumina reflectoarelor, pe lângă festivaluri și evenimente, și instituțiile care luptă să trăiască de la o zi la alta, promovând cultura. Aici vorbim de Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, plus altele pe care nu le mai enumerăm acum. 

E trist să vezi cum cultura pierde teren de la o zi la alta, iar acest lucru nu îngrijorează nicidecum pe politicieni. Cum să o facă, în condițiile în care nu le pasă sau dacă le pasă e doar de ochii lumii, care a devenit prea superficială?