Cum a aruncat Ioan Bene cu praf imobiliar în ochii militarilor din Cluj-Napoca

Lângă baza sportivă din Gheorgheni, în apropierea lacului, se construiește un cartier destinat militarilor care lucrează în cadrul garnizoanei din Cluj-Napoca. Prima etapă a proiectului a fost finalizată, în momentul de față lucrările vizând a doua parte a proiectului. Chiar dacă proiectul nu a fost terminat, o parte dintre case au fost recepționate de primărie. Însă, problema constă în faptul că pentru acesta au fost elaborate două PUZ-uri care diferă mult între ele. În primul, erau prevăzute multe facilități: un ponton, o clădire care urma să fie cedată primăriei, un bloc, două grădinițe, spații verzi ample, terenuri de sport, etc. Însă, lucrările au fost amânate până când firma care construiește proiectul a fost preluată de omul de afaceri din domeniul imobiliar, Ioan Bene. Ulterior, PUZ-ul a fost schimbat și au fost eliminate toate aceste facilități, iar cartierul militarilor a ajuns o îngrămădire de case.

În 2009, Ministerul Apărării Naționale a încheiat o convenție cu firma Grup Taurus Development prin care firma se obliga să construiască un bloc (în cartierul Mărăști) și un ansamblu de case (în cartierul Gheorgheni) pentru militarii din Garnizoana Cluj-Napoca. La data respectivă, societatea îi aparținea lui Emilian Spătăceanu, care înființase firma pentru acest proiect. Partea de case a acestui proiect imobiliar urma să fie construită în zona fostului Cartodrom al Municipiului Cluj-Napoca, lângă Cimitirul Militar din cartierul Gheorgheni. Ulterior, Cartodromul a fost transmat în Baza Sportivă Gheorgheni, printr-o finanțare venită de la Compania Națională de Investiții.

Ministerul Apărării pregătise acest proiect cu câțiva ani înainte de semnarea convenției cu Grup Taurus, iar în acest sens fusese elaborat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în care, pe lângă case, erau prevăzute o serie de facilități. Prin prisma faptului că zona se învecinează cu Lacul 3 Gheorgheni, era prevăzută construirea unui debarcader, două grădinițe, o primărie de cartier, terenuri de sport, un bloc, spații verzi, etc.

PUZ-ul respectiv poate fi consultat mai jos

Potrivit unui memoriu tehnic, trebuiau construite între 286 de case, cu suprafețe între 120 și 160 mp, fiecare cu un regim de înălțime de D+P+M, care urmau să fie predate ”la cheie” .

Proiectul prevedea două variante. În prima s-ar fi construit ”1 spațiu de ioacă pentru copii cu foișor, zonă de promenadă pe malul lacului cu pistă de role/biciclete și debarcader/ponton. Spațiile verzi (neconstruite) vor fi amenajate cu peluze înierbate și arbori foioase cu coronament bogat la faza maturității. Toate aleile și spațiile de joacă / recreere vor fi mobilate cu mobilier urban și iluminate ambiental.”

În a doua variantă erau propuse ”5 spații de joacă pentru copii cu foișor, 2 terenuri de baschet, zonă de promenadă pe malul lacului cu pistă de role/biciclete, debarcader/ponton și foisor mare. Spațiile verzi (neconstruite) vor fi amenajate cu peluze înierbate și arbori foioase cu coronament bogat la faza maturității. Toate aleile și spațiile de joacă / recreere vor fi mobilate cu mobilier urban și iluminate ambiental.”

La fel, proiectul mai prevedea construirea unui ”spațiu comercial integrat care va include: unitate bancară, farmacie, spațiu cu destinație exclusivă de club militar și spațiu comercial. Clubul militar va include și spații de alimentație publică.”

Practic, dezvoltatorul ar fi trebuit să construiască, pe lângă aceste case și toate facilitățile enumerate în cadrul memoriului. La finalul lucrărilor, administrația locală ar fi trebuit să verifice dacă proiectul a fost respectat și să facă recepția lucrărilor.

Case militarilor transformate în ”paturi suprapuse”

Însă, proiectul destinat militarilor a fost deturnat și transformat într-un business imobiliar din care au fost eliminate toate aceste facilități de loisir. În locul spațiilor destinate petrecerii timpului liber au fost introduse locuințe, iar cartierul militarilor a fost transformat în ”favela militarilor”, o zonă în care casele au fost îngrămădite pentru a fi mai multe și a genera mai mulți bani pentru dezvoltator.

În 2013, firma constructoare Grup Taurus Development a fost preluată de omul de afaceri clujean Ioan Bene, prin compania Napocamin. În 2014, Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca a fost schimbat. La fel, Planul Urbanistic Zonal pentru acest proiect a fost schimbat și el. Primăria Cluj-Napoca a retras din baza de date publică a instituției hotărârea de consiliu local prin care a fost adoptat noul PUZ, prin care se stabileau noile norme ale acestei investiții. 

Însă, o serie de date arată cum a fost transformat cartierul militarilor. În primul rând, la regimul de înălțime a mai fost adăugat un etaj (retras), indicatorii urbanistici de ocupare a teritoriului au fost crescuți, pentru a permite mai multe construcții.

În ședința de consiliu a fost reclamat faptul că noul PUZ nu respectă planul inițial, că au dispărut grădinițele și că planurile nu sunt cotate. De asemenea, a mai fost reclamat că nu a fost respectată procedura de consultare a publicului, în sensul că documentația nu a fost afișată pentru a putea fi consultată. 

Însă, problema majoră a fost că cei din Ministerul Apărării nu au știut de faptul că planurile s-au schimbat.

”Este extrem de important să constatați dacă proprietarul terenului vizat de documentația anterior individualizată, în vederea modificării PUZ-ului adoptat prin HCL Cluj-Napoca nr 377/2009, adică Ministerul apărării Naționale, are cunoștință de această documentație și și-a dat acordul în acest sens. (…) În vederea opunerii ferme la transformarea spațiului servicii comerciale, sociale și recreative (obligatorii conform art 4.3 din convenția încheiată între MApN și grup Taurus Development SRL) conform planului de de situație, prin schimbarea PUZ-ului sau în orice alt fel, în spațiu cu o altă destinație decât cea de recreere”, au transmis vecinii proiectului în cadrul ședinței din 2018 prin care s-a aprobat noul PUZ.

În replică, reprezentanții proiectului au transmis că ”prin convenția LC 921 din 31.03.2009, Ministerul Apărării Naționale, prin Comisia teritorială Cluj-Napoca, a stabilit dezvoltatorul delectat să efectueze demersurile legale pentru emiterea PUZ-lor, certificatelor de urbanism, studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice și avizelor necesare obținerii autorizațiilor de construire. Ministerul Apărării Naționale, prin Comisia teritorială Cluj-Napoca, a fost în permanență informat cu privire la demersurile legale efectuate în sensul sus menționat. Instituția militară a solicitat Primăriei Cluj-Napoca sprijinul în ceea ce privește emiterea PUZ-lor, certificatelor de urbanism, studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice și certificatelor de urbanism pentru acest proiect. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a solicitat în mod constant Primăriei Cluj-Napoca acordarea sprijinului necesar pentru modificarea PUZ-ului în cauză. În acest sens au fost transmise solicitări în 2012, 2013 și 2015. Totodată, în data de 11.10.2017, în cadrul ședinței Comisie Teritoriale Cluj/MApN, la care au participat beneficiarii acestui program, am prezentat propunerea de modificare a PUZ-ului”, arată reprezentanții Grup Taurus Development.

După ce a preluat afacerea locuințele militarilor, Bene a început să audă sunetul banilor…

Grup Taurus Development a fost înființată în 2009, când a declarat o cifră de afaceri de 15.000 lei și un profit de 5.400 lei. Până în 2011, profitul a fost între 35.000 și 46.000 lei, pentru ca în 2012 firma să intre pe pierdere: – 2,3 milioane lei în 2012, -1,6 milioane în 2013. Însă, după ce societatea a fost preluată de Bene, care a făcut o infuzie de capital, firma s-a redresat. Profiturile au revenit la sume pozitive, ajungând ca anul trecut să fie de 3,1 milioane lei.

La câteva luni de la preluarea acestei afaceri, lui Bene au început să îi apară problemele penale.

În 2014, Grup Taurus Development vânduse 89 de case din ansamblul din Gheorgheni și 40 de apartamente din blocul construit în Mărăști. Casele au fost vândute cu aproximativ 140.000 euro, iar apartamentele cu 30.000 euro.

În același an, noua conducere a firmei a transmis că urmează să se reducă imobilelor: cea a parcelelor de la 400 de mp la 250 mp și a suprafețelor vilelor la 120 mp. Practic, începea ghetoizarea proiectului.

În același an, primarul Emil Boc a criticat modalitatea în care s-a schimbat proiectul, acuzând Ministerul Apărării că protejează interesele financiare ale noului acționar al constructorului, Ioan Bene.”îmi asum rolul de om rău”, „Vreți să fărâmițați proiectul. Să fac cocioabe ca în Florești”, „Uitați de chestiune, altă documentație nu voi aproba”, „V-am sprijinit și vom sprijini orice om care face afaceri legele și cinstite”, „Nu pot pune interesul privat înaintea interesului orașului. Aveți un PUZ generos din 2009, puneți-l în aplicare” sunt declarațiile pe care edilul clujean le dădea în presa centrală.

După cum am prezentat mai sus, după câțiva ani, în 2018, a uitat complet de poziția lui față de ghetoizarea cartierului și administrația din subordinea lui a trecut fără nicio problemă peste ”PUZ-ul generos din 2009”.

…dar și pe cel al cătușelor

În 2014, DNA Cluj l-a trimis în judecată pe Horea Uioreanu, fost președinte al Consiliui Județean Cluj. La pachet cu ancheta care la- vizat pe politicianul liberal au început și problemele lui Bene.

Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu „a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 – martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”.

Cu prilejul aceluiași dosar s-a descoperit că Valentin Tătar, angajat la DNA Cluj, furniza informaţii secrete din dosarul în care au fost trimişi în judecată pentru corupţie Horea Uioreanu, oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean şi Gabriel Davidescu, respectiv consilierul judeţean PNL, Ioan Petran, dar şi din dosarul instrumentat de procurorii militari ai DNA, în care sunt inculpaţi Horea Uioreanu, un fost ofiţer SRI, Anca Albu şi fostul subprefect al Clujului Mihnea Iuoraş.

În mai 2014, Bene a fost reținut și trimis în judecată pentru corupție. Uioreanu, a recunoscut că a solicitat bani de la oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean. Pe de altă parte, Bene a susţinut că s-a simţit constrâns să-i dea liberalului 278.000 de lei.

În 2018, Bene a fost condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Însă, nu și-a ispășit pedepasa pentru că în ziua în care s-a dat pronunțarea sentinței, el a fugit din țară în Italia. Ulterior, el a mai primit o condamnare pentru evaziune fiscală, iar pedeapsa lui a ajuns la 6 ani de pușcărie.

În Italia, s-a întâlnit cu Alina Bica, fosta șefă DIICOT, condamnată și ea pentru fapte de corupție în dosarul în care a fost implicată și Elena Udrea.

După doi ani, Bene și Bica au fost găsiți și Poliția Română a anunțat că vor fi extrădați.

„Alina Bica Mihaela, urmărită internațional, cu mandat european, pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, fiind condamnată la 4 ani, și Bene Ioan, urmarit internațional cu mandat de arestare, fiind condamnat 6 ani și 2 luni pentru fals în înscrisuri și uz de fals, sunt în custodia colegilor din Italia. Vor fi prezentați unei instanțe care va dispune demersurile de a-i aduce în țară. Au fost descoperiți în aceeași zonă”, anunța comunicatul poliției.

Însă, s-a dovedit că relațiile de care a beneficiat omul de afaceri au atârnat mult mai greu decât cele ale fostei șefe DIICOT. Bica a fost extrădată, dar Bene a obținut executarea pedepsei în Italia și transformarea închisorii în arest la domiciliu care, ulterior, s-a transformat în interdicția de a nu părăsi localitatea. Potrivit ultimelor informații, omul de afaceri clujean locuieștye acum în Bari și cea mai recentă pasiune este motociclismul.

Ce prevedea programul locuințe pentru militari în Cluj-Napoca

Programul de construire a locuințelor pentru personalul militar a început în anul 2009, prin semnarea convenției cu dezvoltatorul Grup Taurus, ales de reprezentanții ministerului și consta în construcția a peste 500 de locuințe pentru militari (case și apartamentele din blocurile din Mărăști), proiect demarat de Ministerul Apărării Naționale (MApN) la Cluj-Napoca. Potrivit certificatelor de Urbanism aprobate de Consiliul Local, și Planurilor Urbanistice Zonale pentru ansamblurile din cartierul Gheorgheni şi cartierul Mărăşti, în ședinţa din 11.08.2009, vor fi construite un număr de 219 unităţi locative tip casa şi 290 unităţi locative tip apartament, stabilindu-se şi valoarea  unitară maximală, pe tip de imobil, în care sunt incluse toate cheltuielile aferente gen: cheltuieli cu infrastructura, utilităţile, T.V.A.-ul, intabularea și altele. Terenul din cartierul clujean Mărăşti, în suprafaţă de 27.000 mp, situat în zona Piaţa Ira, va fi “dotat” cu imobile de apartamente având una, două şi trei camere. Suprafaţa imobilului destinată pentru programul de locuinţe este de 125 395 mp aceasta având expertiza cadastrală înregistrată şi avizată de O.J.C.P.I. Cluj cu nr. 71949 din 21.07.2009. Locuințele pentru cadrele militare vor fi predate la cheie, ultrafinisate la standarde ridicate. 

La nivelul garnizoanei existau în 2009 în total un număr de aproximativ 1.500 de cereri din partea acestor categorii de salariaţi ai Ministerului Apărării.

În timp ce construiau cutii de chibrituri, militarii au fost interesați de schimbarea numelor străzilor

În acest proiect beneficiarii și cei care au realizat proiectul par că trăiesc în două lumi paralele. Pe de o parte, constructorul a remodelat proiectul pentru a îi servi cât mai bine intereselor financiare, în detrimentul nivelului de calitate al locuirii. 

În același timp, militarii s-au preocupat mai mult de cum să schimbe denumirea străzilor dintre casele înghesuite, decât să să supravegheze modalitatea în care firma derulează proiectului.

Nemulţumiţi că străzile din zonă purtau denumirea unor actori şi poeţi, generalii din armată au făcut demersuri pentru modificarea denumirii acestor străzi. În acest sens, Comisia pentru coordonarea programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru angajaţii MApN din garnizoana Cluj-Napoca, societatea Cultul Eroilor şi profesorul Gheorghe Anghelescu au propus schimbarea denumirii străzilor din zona Gheorgheni Est.

Strada Toma Caragiu a fost redenumită strada Mareşal Constantin Prezan
Strada Amza Pellea  a fost redenumită strada General Nicolae Dăscălescu
Strada Lucia Sturdza Bulandra a fost redenumită strada 25 octombrie 1944
Strada Tony Bulandra şi-a schimbat denumirea în strada Jurământului
Strada Dem Rădulescu a primit denumirea strada General Gheorghe Avramescu
Strada Dina Cocea a primit denumirea strada Străjerului
Strada Josika Samuel a primit denumirea strada Cavaleriei