Turismul, transporturile și domeniul ospitalității și al restaurantelor sunt doar câteva dintre sectoarele lovite dur de criza provocată de coronavirus. Unele analize indică și faptul că peste un milion de angajați din economia autohtonă riscă să intre în șomaj sau să fie disponibilizați.
Gazeta de Cluj a luat legătura cu proprietarul celui mai mare lanț de restaurante din Cluj-Napoca pentru a analiza cum a reușit să facă față provocărilor pandemiei.
Marty Restaurants este cel mai mare lanț de restaurante din Cluj-Napoca. Primul restaurant, deschis în anul 2000, avea doar patru mese și lumea se înghesuia acolo, povestește Marcelus Suciu (44 de ani), proprietarul grupului Marty Restaurants. În prezent, Marty Restaurants este cel mai mare lanț de restaurante din Cluj-Napoca.
Reporter: Cum a afectat pandemia de coronavirus activitatea companiei?
Marcelus Suciu, Fondator & CEO Marty Restaurants: Am fost nevoiți, pentru o perioadă de timp, să închidem toate restaurantele și coffee shop-urile noastre și să mutăm business-ul în online și în zona de delivery. A trebuit să scurtăm și lanțul de aprovizionare deoarece o parte dintre furnizori nu au mai acceptat plata la 30 sau 60 de zile. Ce am reușit însă să realizăm a fost o optimizare a costurilor operaționale și găsirea unor structuri restrânse de personal (bucătari, barmani, ospătari) care să poată păstra standardul și experiența Marty, în noul context. De asemenea, cred că am reușit să ne reinventăm ca business și să generăm proiecte inedite atât pe partea de delivery (cutia cu bunătăți, gama de preparate ”Numa’ bune de gătit”, raftul cu bunătăți) și cel mai nou concept – Prăvălie cu Sandvișerie de unde clienții pot achiziționa produse de la eroii noștri locali.
R.: Cum au fost, sunt și vor fi afectați partenerii dumneavoastră de restrângerea unor activități în cadrul companiei?
M.S.: O parte dintre furnizorii și producătorii locali, de la care achiziționăm materia primă, au avut de suferit odată cu închiderea restaurantelor noastre și le-au scăzut și lor vânzările. În general, s-a resimțit această scădere pe întreg lanțul de aprovizionare – de la furnizor, producție, transport, până la clientul final.
R: În ce privește personalul, ați fost nevoiți să recurgeți la concedieri și/sau amânări de plăți salariale?
M.S.: Acolo unde măsurile aplicate prin Ordonanța de Urgență ne-au permis, am apelat și noi la soluția șomajului tehnic, ca și soluție pe termen scurt și mediu, pentru a depăși această perioadă și pentru a asigura un nivel de venituri oamenilor. Pentru noi a contat și contează enorm păstrarea oamenilor în momentul relansării business-urilor noastre.
R: Câți dintre angajații dumneavoastră au intrat în șomaj?
M.S.: Unde am considerat că e nevoie, am optimizat schema de capital uman. În general, am încercat să luăm decizii împreună cu colegii noștri. Ne preocupă, în continuare, siguranța colegilor noștri și avem un respect enorm pe care îl purtăm pentru ei, în aceste clipe.
R: În ceea ce privește reducerea programului de lucru, ați întâmpinat probleme? Cum ați gestionat situația?
M.S.: Restaurantele prin lege sunt închise, terasele nu pot funcționa din cauza vremii. Suntem nevoiți să funcționăm doar cu punctele delivery.
R: Ce perioadă de timp estimați că este nevoie pentru a reveni la situația dinainte de începerea pandemiei?
M.S.: Greu de spus. Din păcate, nu depinde numai de noi, ci sunt mai mulți factori care pot influența această revenire – reacția autorităților și noile măsuri adoptate, noul comportament al oaspeților, situația economică și implicit puterea de cumpărare, și altele. Noi sperăm să ne revenim undeva în 2 ani de zile. Dacă se întâmplă mai repede cu atât mai bine.
R: Ați fost printre companiile care au solicitat ajutor din partea Guvernului pentru depășirea acestei perioade?
M.S.: Deși cred că au fost adoptate cu o oarecare timiditate, întârziere și îngrijorare, aceste măsuri de susținere din partea Guvernului, ne-au ajutat. Am reușit să beneficiem de măsurile legate de suportul oferit pentru plata salariilor angajaților (sub forma șomajului tehnic), pentru o perioada de 4-5 luni, plata în rate, fără penalități a taxelor și impozitelor anului curent, până la finalul lui 2021, direcționarea tichetelor de masă caldă în vederea folosirii exclusive în restaurante și nu în ultimul rând acoperirea garantată de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru a putea livra în continuare produse cu plata la termen. Aici totuși vorbim despre un credit cu dobanda zero doar în primul an, după care se percepe o dobândă semnificativă, probabil gândită să recupereze grația din primul an (de asemenea durata creditului de investiții este limitată, noi ne-am fi dorit cel puțin încă 3 ani peste cei propuși).
R: Considerați că această situație de pandemie ar putea fi gestionată într-un alt mod, pentru evitarea unor anumite pierderi financiare?
M.S.: Analizând logic și obiectiv politicile guvernului se pare că a existat și există încă o discrepanță majoră sau o lacuna administrativă neelucidată între cum sunt tratate diferite industrii și jucători în comerț (de parcă virusul ar putea face diferența dintre un restaurant, o terasă, un mall, un magazin de retail închis, un spațiu public de utilități, o bancă, etc.). Un ajutor real din partea Guvernului a întârziat să apară, deși ne regăsim deja la aproape 10 luni de la declanșarea pandemiei. Din păcate, am fost hrăniți doar cu promisiuni și povești. Ceea ce am reușit, însă să realizăm, a fost o optimizare a costurilor operaționale și dezvoltarea de noi canale de vanzare și concepte noi de produse.
R: Ce poate fi îmbunătățit astfel încât acest șoc să nu fie resimțit foarte puternic?
M.S.: Cred că este nevoie de o susținere mai substanțială a business-urilor din HoReCa și crearea unui cadru legislativ care să sprijine mai mult acest domeniu. Ne dorim să vedem soluții concrete pentru provocările legate de legiferarea bacșișului, simplificarea formei de impozitare pentru lucrătorii sezonieri și a procedurilor de efectuare a medicinii muncii pentru o anumită categorie de lucrători HoReCa, dar și susținerea școlarizării de calitate. Poate chiar crearea unui cadru care să permită angajatorilor o serie de beneficii în urma investițiilor în instruirea personalului. Alte aspecte ar fi legate de continuare șomajului tehnic, sprijin pentru susținerea chiriilor și granturi pentru investiții.
R: Ați fost panicat că s-ar putea întâmpla ceva rău în ceea ce privește compania dumneavoastră?
M.S.: Nu. Am fost conștient de valoarea brandului Marty și știam că încrederea clujenilor în brand e foarte puternică.
R: În ce fel, cât și ce a afectat cel mai mult activitatea companiei din luna martie până în prezent?
M.S.: Cred că cel mai mult ne-a afectat sentimentul de frică și reticența oamenilor de a ieși din casă. Aceste lucruri au contribuit semnificativ la schimbarea obiceiurilor de cumpărare și de consum ale clujenilor și nu numai. În completare, cred că putem aduce în discuție și incertitudinea pentru un viitor stabil și poate lipsa încrederii în deciziile și politicile incoerente ale Guvernului.
