Cum au schimbat lumea atacurile de la 11 septembrie lume

Şapou: Au trecut zece ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, care au dus la moartea a peste 3000 de oameni şi la declararea unui război total împotriva terorismului. 19 terorişti Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri şi au intrat cu ele în cele două turnuri gemene World Trade Center, în Pentagon, fiind vizată şi Casa Albă, prăbuşindu-se însă pe o câmpie de lângă Shanksville în zona rurală a statului Pennsylvania.

Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigaşe coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite care au avut loc la 11 septembrie 2001. În dimineaţa acelei zile, 19 terorişti Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Teroriştii au preluat controlul avioanelor, prăbuşind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorând toate persoanele de la bord şi mulţi alţi oameni care lucrau în clădiri. Ambele clădiri s-au prăbuşit în decurs de două ore, distrugând şi avariind şi alte clădiri din jur. Teroriştii au prăbuşit un al treilea avion în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington, D.C. Al patrulea avion s-a prăbuşit pe o câmpie de lângă Shanksville în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri şi membrii echipajului au încercat să recâştige controlul avionului, pe care teroriştii îl îndreptaseră spre Washington, D.C. Nu au existat supravieţuitori ai zborurilor. Evenimentele su fost considerate de către mulţi drept cele mai sângeroase atacuri asupra Statelor Unite, de după atacul de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, care au dus la intrarea SUA în război.
Imediat după atacuri, Consiliul NATO a declarat că atentatele asupra Statelor Unite vor fi considerate un atac asupra tuturor statelor NATO şi, ca atare, satisfac condiţiile articolului 5 al cartei NATO. După întoarcerea în Australia dintr-o vizită oficială în SUA efectuată chiar în momentul atacurilor, Primul Ministru al Australiei John Howard a invocat articolul IV din tratatul ANZUS. Imediat după atacuri, administraţia Bush a anunţat un război împotriva terorismului, cu scopul declarat de a aduce pe Osama bin Laden şi organizaţia al-Qaeda în faţa justiţiei şi de a preveni apariţia altor reţele teroriste. Aceste scopuri urmau să fie îndeplinite prin diverse metode, inclusiv sancţiuni economice şi militare împotriva statelor suspecte de adăpostirea teroriştilor şi prin creşterea colaborării între serviciile de informaţii şi supraveghere. A doua cea mai mare operaţiune a războiului global american împotriva terorismului în afara Statelor Unite, şi cel mai mare legat direct de terorism, a fost răsturnarea regimului dictatorial taliban din Afganistan de o coaliţie sub conducere americană. Statele Unite nu au fost singura ţară care a crescut nivelul de pregătire militară, alte exemple notabile fiind Filipine şi Indonezia, ţări cu propriile lor conflicte interne şi cu terorismul islamic. Oficialii americani au speculat imediat după aceea şi posibila implicare a lui Saddam Hussein. Deşi aceste suspiciuni au fost nefondate, asocierea aceasta a contribuit la acceptarea de către public a invadării Irakului în 2003.

Reacţiile internaţionale şi solidaritatea nemaivăzută la adresa poporului american

Atacurile au fost denunţate de principalele organizaţii mass-media şi de guvernele din toată lumea, numeroase ţări oferindu-le solidaritate şi susţinere americanilor. Liderii din majoritatea ţărilor din Orientul Mijlociu şi din Afganistan, au condamnat atacurile. Irakul a făcut excepţie, cu o declaraţie oficială: „cowboy-ii americani culeg roadele crimelor lor împotriva umanităţii”. O altă excepţie mediatizată au constituit-o sărbătoririle unor palestinieni.
Zeci de mii de oameni au încercat să fugă din Afganistan după atacuri, de teama reacţiei guvernului american. Pakistan, deja gazda a numeroşi refugiaţi afgani din conflictele anterioare din acea ţară, şi-a închis graniţa cu Afganistan la 17 septembrie. După aproximativ o lună de la atacuri, Statele Unite au condus o largă coaliţie de forţe internaţionale într-o acţiune de îndepărtare a regimului taliban acuzat de adăpostirea organizaţiei al-Qaeda. Autorităţile pakistaneze au acţionat decisiv, aliindu-se cu Statele Unite într-un război împotriva talibanilor şi împotriva al-Qaeda. Pakistanul a furnizat Statelor Unite mai multe aeroporturi militare şi baze pentru atacul împotriva regimului taliban şi a arestate peste 600 de presupuşi membri al-Qaeda, pe care i-a predat Statelor Unite.
Numeroase alte ţări, printre care Regatul Unit, India, Australia, Franţa, Germania, Indonezia, China, Canada, Rusia, Pakistan, Iordania, Mauritius, Uganda şi Zimbabwe au introdus legi „antiterorism” şi au îngheţat conturile bancare ale indivizilor şi organizaţiilor suspecte de legături cu al-Qaeda. Agenţiile de informaţii şi forţele poliţieneşti din mai multe ţări, printre care Italia, Malaezia, Indonezia şi Filipine au arestat persoane etichetate drept suspecţi de terorism în scopul de a destrăma celulele de militanţi din toată lumea. În SUA, aceasta a stârnit controverse, unii critici, cum ar fi Bill of Rights Defense Committee au susţinut că restricţiile tradiţionale asupra supravegherii federale (de exemplu, monitorizarea de către Cointelpro a întrunirilor publice) au fost „înlăturate” de legea Usa Patriot. Unele organizaţii, cum ar fi American Civil Liberties Union şi Liberty au susţinut că unele protecţii ale drepturilor civile erau acum ocolite.
Statele Unite au înfiinţat un centru de detenţie la baza militară din Golful Guantánamo, Cuba, pentru a-i încarcera acolo pe combatanţii ilegali inamici. Legitimitatea acestor încarcerări a fost pusă în discuţie, printre alţii, de Parlamentul European, Organizaţia Statelor Americane şi de Amnesty International. Evenimentele şi reacţiile internaţionale de imediat după atacuri a avut impact asupra Conferinţei Mondiale împotriva Rasismului din 2001, care se încheiase cu conflicte şi tensiuni internaţionale cu doar trei zile înainte. Ca şi în Statele Unite, după atacuri au apărut tensiuni rasiale şi în alte ţări între musulmani şi nemusulmani. Cel mai notabil exemplu de astfel de eveniment a avut loc în Regatul Unit, unde la 21 septembrie, tânărul Ross Parker a fost ucis de un grup de musulmani într-un atac rasist.

Motivele din spatele atacului

Atentatele au fost consistente cu misiunea al-Qaeda, descrisă în fatwā din 1998 a lui Osama bin Laden, Ayman al-Zawahiri, Ahmed Refai Taha, Mir Hamzah, şi Fazlur Rahman. Această declaraţie începe cu un citat din Coran: „ucide păgânii oriunde-i vei găsi” şi extrapolează de aici pentru a concluziona că este „de datoria fiecărui musulman” să „ucidă americanii pretutindeni”. Bin Laden a elaborat această temă în „Scrisoare către America” din octombrie 2002: „sunteţi cea mai rea civilizaţie văzută vreodată în istoria lumii: sunteţi naţiunea care, în loc să conducă după Sharia lui Allah în Constituţia şi în Legile sale, a ales să-şi inventeze propriile legi după cum doreşte. Separaţi religia de politici, în contradicţie cu pura natură care afirmă Absoluta Autoritate a Domnului şi Creatorului vostru.”
Multe din concluziile Comisiei 9/11 în raport cu motivele atentatorilor au fost susţinute şi de alţi experţi. Expertul în antiterorism Richard A. Clarke explică în cartea sa din 2004, Against All Enemies, că deciziile de politică externă a SUA, inclusiv „împotrivirea faţă de Moscova în Afganistan, introducerea de militari americani în Golful Persic”, şi „întărirea Israelului ca bază pentru un flanc sudic împotriva URSS” au contribuit la motivaţiile al-Qaeda.  Alţii, cum ar fi Jason Burke, corespondent de politică externă pentru The Observer, se concentrează pe un aspect mai politic al motivaţiilor, spunând că „Bin Laden este un activist cu un simţ foarte clar al ceea ce vrea şi al felului în care speră să-l obţină. Mijloacele sale sunt mult în afara normelor de activism politic […] dar agenda sa este în esenţă una politică.”
Diverşi cercetători şi-au îndreptat atenţia şi spre strategia de ansamblu a lui bin Laden ca motivaţie pentru atacuri. De exemplu, corespondentul Peter Bergen afirmă că atacurile făceau parte dintr-un plan de a determina creşterea prezenţei militare şi culturale a Statelor Unite în Orientul Mijlociu, forţându-i pe musulmani să se confrunte cu „relele” unui guvern nemusulman şi să aducă la putere guverne islamice conservatoare în regiune. Michael Scott Doran, corespondent pentru Foreign Affairs, accentuează şi mai mult utilizarea „mitică” a termenului „spectaculos” în răspunsul lui bin Laden la atentate, explicând că el încearcă să provoace o reacţie viscerală în Orientul Mijlociu şi să se asigure că cetăţenii musulmani vor reacţiona cât se poate de violent la o creştere a implicării americane în regiunea lor.

Adevăruri dure despre atacuri

Peste 3.000 de copii au rămas orfani după atacurile din 11 septembrie 2011, din SUA, consumul de alcool a crescut cu 25% iar cel mai căutat cuvânt pe google.com, în zilele ce au urmat atentatelor, a fost "Nostradamus", nu Osama bin Laden. Totodată, pompierilor le-a luat 100 de zile ca să stingă toate incendiile iscată după prăbuşirea turnurilor gemene de la New York, scrie publicaţia "The Telegraph". Cu toate că atacurile de la 11 spetembrie au produs multă pagubă şi teroare în sânul comunităţii americane, nu toată lumea a avut de pierdut, sau , mai precis, au chiar avut de câştigat. Pe lângă turnurile gemene care odată tronau în Manhattan, căderea acestora a dus la distrugerea a încă o clădire, despre care, spun scepticii, nu ar fi fost deloc avariată. Acest fapt tinde să condirme teoriile celor care susţin că atacul a fost doar un pretext şi că turnurile nu aveau cum să cadă fără ajutorul unor exploziibili poziţionaţi în clădiri. Aceştia susţin că toate cele trei turnuri demolate fuseseră achizitionate cu doar şase săptămâni înainte de atacurile de la 11 septembrie de către afaceristul american de origine evreiască Larry Silverstein, care a încasat ulterior de la firmele de asigurări mult mai mult decât investise în ele. A fost pentru el o afacere foarte rentabilă. Conform adepţilor teoriei complotului, în cele şase săptămâni el a permis probabil plasarea în secret a explozibililor care au provocat prăbuşirea turnurilor. Lăcomia lui a fost considerată atât de mare, încât nu s-a mulţumit să demoleze controlat doar cele două turnuri gemene lovite de avioane, ci şi pe al treilea, WTC 7, care nu  prezenta daune în urma atacurilor. Pentru mulţi, acest fapt este un indiciu clar cum că el a conspirat împreună cu factorii politici americani pentru a duce la îndeplinire aceasta acţiune. Împreună ar fi fost împuscaţi doi iepuri dintr-un foc: Larry Silverstein a câştigat sute de milioane de dolari de la Asigurari iar guvernul american ar fi “câştigat” un motiv de război împotriva unor ţări arabe foarte bogate în petrol.

Statistici privitoare la victimele atacurilor

2.993 de oameni şi-au pierdut viaţa, inclusiv cei 19 terorişti: 246 în cele patru avioane (din care nu a supravieţuit nimeni), 2.603 în New York în clădiri şi la sol, şi 125 la Pentagon. Toţi morţii din atacuri au fost civili, cu excepţia a 55 de militari care au murit la Pentagon. Peste 90 de ţări şi-au pierdut cetăţeni în atacurile de la World Trade Center. În 2007, instituţia de medicină legală din New York a adăugat-o pe Felicia Dunn-Jones la lista victimelor atacurilor din 11 septembrie. Dunn-Jones a murit la cinci luni după 9/11 în urma unei boli de plămâni legată de expunerea la praf în timpul prăbuşirii World Trade Center.
NIST a estimat că se aflau aproximativ 17.400 de civili în complexul World Trade Center în momentul atacurilor, iar statisticile autorităţii portuare din New York şi New Jersey arată că 14.154 de persoane erau de regulă în Turnurile Gemene înainte de 8:45 a.m. Marea majoritate a celor de sub zona de impact au fost evactuaţi în siguranţă, împreună cu 18 persoane aflate în zona de impact din turnul de sud.  1.366 de oameni aflaţi la etajele de impact sau deasupra acestora au murit în Turnul de Nord.[44] Conform raportului comisiei, sute de oameni au murit pe loc în urma impactului, iar restul au rămas în clădire şi au murit după ce s-a prăbuşit turnul. 600 de oameni au murit imediat sau au fost prinşi sub dărâmăturile Turnului de Sud.

Adevăruri dure despre atacurile de la 11 septembrie

1.    Numărul copiilor care şi-au pierdut cel puţin un părinte în atacurile de la 11 septembrie 2001 este de 3.051. 17 copii s-au născut după ce mamele lor însărcinate au intrat în travaliu subit la aflarea veştii că soţii lor au murit odată cu prăbuşirea turnurilor. Chiar şi nouă luni după atentate, numărul naşterilor din New York era cu 20% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2000.

2. Potrivit cercetătorilor, consumul de alcool în Manhattan a crescut cu 25%, faţă de perioada similară a anului anterior. Şi consumul de ţigări a fost mai mare cu 10% iar cel de marijuana cu 3,2%, imediat după atacuri. Totodată, oamenii s-au îndreptat spiritual către biserici şi sinagogi, frecvenţa la locaşurile de cult crescănd cu 20%.
3. Paguba totală a prăbuşirii celor două turnuri ale World Trade Center a depăşit 100 de milioane de dolari.
4. Unul dintre eroii de la 11 septembrie a fost un câine îndrumător, Roselle. Labradorul auriu şi-a condus stăpânul orb de la etajul 78 de etaje la parter, înainte ca turnul nordic să fie, la rândul lui, distrus.
5. Pompierii s-au luptat 100 de zile cu incendiile iscate după atacurile din New York.
6. Doar 291 de cadavre au fost recuperate în stare "intactă" de la locul atentatelor.
7. Muncitorii au căutat printr-un milion de tone de moloz pentru a găsi obiectele personale ale victimelor. Ei au strâns 65.000 de obiecte, inclusiv 437 de ceasuri şi 144 de verighete.
8. Cu trei ore înainte de atentate, o maşină denumită Generatorul de Evenimente Întâmplătoare, de la Universitatea Princeton din SUA, a prezis un incident catastrofal care avea să se întâmple.
9. Secţiunea din Pentagon lovită de zborul 77 tocmai fusese renovată şi redotată – printr-o investiţie de 258 de milioane de dolari, în care zidurile au fost întărite şi ferestre mai rezistente au fost instalate. Multe dintre acestea au rămas intacte.
10. Primele patru cuvinte căutate pe Google în săptămânile imediat următoare atacurilor au fost Nostradamus, CNN, World Trade Center şi abia pe locul al patru s-a poziţionat Osama bin Laden.
11. Romanul-bestseller al anului 2001 a fost "Profanare: Antihristul preia tronul" (Desecration: Antichrist Takes the Throne) de Tim LaHaye şi Jerry Jenkins.
12. Când liderul reţelei care a efectuat atacurile, Mohamed Atta, a făcut check-in-ul la aeroportul Logan din Boston, numele sau a determinat declanşarea unei alerte în sistemul de securitate, iar bagajele sale nu au mai fost trimise la cală.
13. Sute de memoriale, crucifixuri, obiecte de artă au fost fabricate din otelul recuperat de la Punctul Zero.
14. NORAD, agenţia nord-americană de apărare aerospaţială, a simulat patru atentate aeriene în săptămânile premergătoare atacurilor de la 11 septembrie şi urma să mai efectueze încă un test chiar în dimineaţa atentatelor teroriste.
15. Dezvoltatorul imobiliar Larry Silverstein a obţinut World Trade Center prin concesiune, pe o perioadă de 99 de ani, în schimbul a 3,2 miliarde de dolari, chiar cu şase luni înainte ca turnurile să fie distruse

Andrei Tomoş