Când se vorbește despre monumentele istorice, primele gânduri se duc la construcțiile grandioase, precum Biserica Sfântul Mihail și Zidul Vechii Cetăți, ori poate la statuile care împânzesc Clujul, de la cea a lui Mihai Viteazu la Stâlpii Împușcați, toate aflate în centrul orașului.
Însă, datorită tuturor acestor monumente impresionante care atrag atenția prin calitățile lor unice, de multe ori alte clădiri istorice își duc existența fără a primi respectul și protecția de care au nevoie, chiar și autoritățile ajungând să uite de ele. Acesta este cazul și Foișorului de Foc, o casă construită la finalul secolului 19, care după mai bine de 200 de ani a ajuns să fie mutilată de către familia Ciobanca.
Gazeta de Cluj a mai scris două articole despre familia Ciobanca, în care am dezvăluit cum policlinica Salvosan Ciobanca, de pe strada Victor Babeș nr 25, funcționează fără autorizație ISU și cu autorizație DSP care nu acoperă toată clădirea. Mai mult, ilegalitățile se extind și la celelalte proprietățile vecine de la nr 23 și 27, deținute tot de Ciobanca, unde au avut loc lucrări fără aprobarea Primăriei Cluj-Napoca.
Mutilarea unei clădiri istorice
Foișorul de Foc se află tot în vecini de policlinica Salvosan Ciobanca, pe strada Neagra nr 1, și a fost cumpărat de familia Ciobanca, în casă locuind trei doamne, care și dețineau clădirea. Acestea au decis să o vândă, cu condiția să primească drept de uzufruct viager, iar în prezent doar una dintre cele trei doamne mai este în viață.
După cum se poate vedea în poze, clădirea a fost mutilată, fiind făcute modificări brutale, fără a se ține cont de aspectul unic al foișorului; de exemplu, au fost puse termopane ieftine, iar lucrările au dus la distrugerea unor părți a fațadei, fără ca această să fie reparată.
Toate aceste modificări au fost făcute în aceeași manieră ca lucrările la clădirile de pe strada Victor Babeș nr 23 și 27: fără certificate de urbanism și fără autorizații de construcție. Dar în cazul Foișorului de Foc există o problemă și mai mare.
Dacă casa parțial dărâmată de pe strada Victor Babeș nr 27 a fost încadrată de Primărie „în categoria clădirilor neîngrijite”, Foișorul de Foc este exact opusul: face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice și are valoare arhitecturală, anume ambientală.
Mai exact, la limită, face parte din Ansamblul urban Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca, un ansamblu de monumente istorice de categoria A (de importanță maximă), care este protejat de lege, astfel încât orice modificare adusă în această zonă necesită aprobări speciale.
În mod normal, toate modificările aduse clădirilor din Ansamblul urban Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca ar necesita aviz de la Ministerul Culturii, pentru că zona este de valoare A, dar pentru a nu bloca sistemul, clădirile care sunt de valoare B sau fără niciuna au nevoie doar de aprobare locală, de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice.
Însă, dacă lucrările pe care familia Ciobanca le-a făcut în Cluj-Napoca au fost făcute fără autorizațiile cerute de primărie, evident că nu există nici avizul special pentru monumente istorice. Astfel, conform legii 244/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificarea unei clădiri din zone protejate fără aviz atrage „răspunderea civilă, administrativă, materială, disciplinară, contravențională sau penală”.
Din spațiu verde devine parcare
Într-o conversație telefonică, doctorul Petru Ciobanca a afirmat pentru Gazeta de Cluj că una dintre problemele policlinicii sale, pe care încearcă să o rezolve este lipsa parcărilor, iar pentru acest lucru vrea să se folosească de terenurile din vecini, cele deținute de el.
Însă, această afirmație este doar parțial adevărată: clinica Salvosan Ciobanca nu are parcări pentru pacienți, însă pentru angajați a găsit o soluție: aceștia folosesc curtea Foișorului de Foc.
Există două probleme în acest lucru. Prima este că familia Ciobanca deține Foișorul de Foc, dar nu și terenul din jur: acesta aparține Primăriei Cluj-Napoca, care a confirmat pentru Gazeta de Cluj că nu a cesionat acest spațiu către nimeni. Pe lângă că o firmă privată se folosește de un teren pe care nu îl deține, pământul de lângă foișor are ca destinație spațiu verde, și nu parcare; după cum se vede și în poze, iarba a dispărut pentru a face loc mașinilor angajaților.
Afacerile din sănătate aduc mulți bani
Clinicile deținute de către familia Ciobanca reprezintă o afacere de succes, care este organizată într-un mod ciudat: în total există cinci societăți cu numele Salvosan Ciobanca, toate acestea fiind numerotate. Cea mai veche este fondată în 1991 și este cea mai activă dintre firme, în timp ce Salvosan Ciobanca 1 și Salvosan Ciobanca 2 au și ele cifre de afacere de milioane de lei și profit de sute de mii.
În schimb, Salvosan Ciobanca 3 și Salvosan Ciobanca 4 sunt în mare parte abandonate, acestea fiind fără cifră de afacere, fără profit și fără angajați de mai mulți ani. Trebuie remarcat faptul că din 2018 firma nr 3 nu mai are angajați, dar până în 2021 a făcut profit.
Toate cele cinci firme au ca administratori și acționari doar membrii ai familiei Ciobanca, în diverse combinații: Vasile Pentru, Maria, Petrică Teofil și Maria Teodora.
Între cele trei societăți active, Salvosan Ciobanca are un profit de aproape trei milioane de lei, la o cifră de afaceri combinată de 35 de milioane de lei, iar în total au 270 de angajați. De asemenea, afacerea are mai mult de 1000 de contracte din bani publici, cu o valoare totală de 2,3 milioane de lei, majoritatea fiind achiziții directe pentru medicina muncii.
Citește și:
Ilegalitățile Clinicii Salvosan Ciobanca se extind în Cluj-Napoca ca o tumoare – Ziar Gazeta de Cluj
Aceaşi atitudine are și la Zalău. Distruge tot ce îi pică în cale. Autoritățile nu mișcă nici un deget.