După Revoluție, fostele întreprinderi de stat au fost făcute una cu pământul. La fel ca în multe alte cazuri, Întreprinderea de Reparații Auto Cluj-Napoca (IRA) a fost privatizată și, în ciuda așteptărilor, privatizarea a însemnat o oportunitate majoră pentru cei care se aflau pe poziții înalte și un eșec total pentru angajați. La scurt timp efectele catastrofale au fost sesizate, însă a fost prea târziu pentru alte măsuri. 

Capitalismul nu a însemnat numai orientarea spre Europa de Vest, ci și privatizarea și, până la urmă, moartea marilor întreprinderi din România. După Revoluția din Decembrie 1989, marile întreprinderi ale țării au început să o ducă tot mai greu, și cele mai multe au fost privatizate. Din păcate, salvarea nu a venit nici după privatizare, în cele mai multe cazuri, „soluția salvatoarea” s-a dovedit a fi doar un alt mod de a ucide întreprinderea și de a umfla buzunarele oportuniștilor. Noii patroni au profitat la maxim pentru a distruge aproape tot ce înseamnă economie. Efectele dezastruoase s-au văzut la scurt timp după ce tot mai mulți români au rămas fără un loc de muncă și au fost puși în situația de a părăsi țara pentru a-și asigura traiul. 

În 1990, era începutul sfârșitului pentru Întreprinderea de Reparații Auto  Cluj-Napoca (IRA), care a fost transformată, printr-o Hotărâre de Guvern, în societatea comercială pe acțiuni Atlas Industria Transporturilor (AIT). Societatea comercială a preluat întregul patrimoniu  al fostei IRA, de la spații și terenuri, până la utilaje valoroase. Printr-o procedură parcă trasă la indigo, s-a întâmplat ca șefii să rămână cu banii, iar angajații cu grija zilei de mâine. 

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, denumită la acea vreme Fondul Proprietății de Stat, a avut puțin peste 50% din acțiunile AIT, până în 1999, când a semnat un contract prin care a cedat către Programul Asociația Salariaților (PAS) Atlas 46,49% din capitalul social al societății, al cărui director general era Ioan Virgil Tomoiagă. Valoarea tranzacției s-a ridicat la suma de 12,1 miliarde de lei vechi, care urmau a fi platiti astfel: 2,4 miliarde avans si 9,7 esalonat pe cinci ani. PAS Atlas a platit avansul, iar apoi a urmat divizarea gândită după un plan bine pus la punct. 

Divizarea Atlas Industria Transporturilor, un plan bine stabilit

Mișcarea decisivă a avut loc în anul 2000 când Atlas Industria Transporturilor a fost divizat în patru societăți: Atlas Fabricatie, Atlas Reparatii, Atlas Service si Atlas Auto Magazin. Numai ca, la data propunerii divizării, se operase deja o permutare. Actionariatul era impartit astfel: Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS),  4,2 %, diverse persoane fizice (PPM) 51,2 %, iar PAS 44,5 %, cu toate că luase de la AAAS 46,49 %. Inainte de divizare, AIT avea un capital social de 31,8 miliarde de lei vechi, format din 48.527 metri patrati de teren, utilaje, clădiri și spații comerciale în totalitate în proprietatea Atlas. Asadar, adunarea actionarilor a decis să împartă AIT după cum urmează: Atlas Fabricatie capital de 14,9 miliarde de lei vechi, Atlas Reparatii 14,5 miliarde, Atlas Service 1,4 miliarde și Auto Magazin 934 milioane de lei vechi. Însă cheia se află la actionari. La Fabricatie, PAS a luat 18,97% (113.352 actiuni), iar PPM 81,02% (453.401 actiuni). Situația la Reparații era: PAS 78,02 %, PPM  12,6% si FPS 9,3%. Service și Auto Magazin au intrat în totalitate în proprietatea unor persoane fizice. Dupa divizare, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu a mai primit niciun leu pentru acțiunile cedate și în 2001, a chemat în instanță PAS Atlas pentru neplata primei rate de un miliard de lei vechi și dobanzi de aproape doua miliarde.

Cele patru societăți au ajuns pe mâna unor influenți oameni de afaceri. La Atlas Reparații figura ca acționar majoritar Radu Vlas, patronul societății Imperial Development, care vrea să ridice un bloc de 25 de etaje pe Calea Floresti, proprietarul televiziunii Alpha TV și a complexului Leul din Piața Mihai Viteazu. Radu Vlas mai deține și societatea Rasimo, care s-a ocupat de administrarea spațiilor verzi din Cluj-Napoca până în 2011, când a pierdut contractul în favoarea Rosal, companie care a venit cu oferte mai bune și a castigat contractul. Apoi, societatea a fost cumpărată de Gicu Gânscă, un miliardar clujean implicat în afacerile imobiliare, iar acum aparține companiei Grup 4 Instalatii. Gânscă face parte din Top 300 Capital, cei mai bogați oameni din România, fiind acționar la cele mai importante firme din Cluj, în domeniul construcțiilor. Atlas Service și Atlas Auto Magazin au rămas pe mâna lui Ionel Virgil Tomoioagă, care, la acea vreme, era director general al Atlas Industria Transporturilor (AIT) și președinte al Programul Asociația Salariaților (PAS). La scurt timp, Tomoiagă a decis să vândă Atlas Service unui consătean din Vișeu de Sus, județul Maramureș, Dan Dragomir Zăgrean. 

Atlas Service – o nouă divizare 

Zăgrean decide să renoveze halele la niște prețuri mult mai umflate decât piața, bani trec prin firma din Vișeul de Sus, care facturează către Atlas Service, în așa fel încât societatea să rămână datoare, apoi Zăgrean face o mărire de capital ca să devină acționar majoritar într-o firmă cu acționariat închis, acțiunile nefiind tranzacționate pe piața de capital. La acel moment, Zăgrean motiva că decizia de divizare a firmei a fost luată pentru o mai bună funcționare a societății: „Divizarea este fundamentală pe rațiuni de eficiență economică, de gestiune și organizatorice. Se apreciază că societățile rezultate în urma divizării vor putea adopta strategii flexibile de afirmare pe piață, fapt ce va avea un efect pozitiv în perspectiva dezvoltării activității proprii. Din punct de vedere financiar, utilizarea mai eficientă a surselor de finanțare și diversificarea activităților curente vor duce la creșterea profiturilor și la obținerea de performanțe.”, se arată în proiectul de divizare al SC Atlas Service SA. În realitate, accentul nu cădea pe buna funcționare a societății ci pe bunurile pe care Zăgrean urma să le încaseze după divizare, activele imobilizate, deoarece bunurile materiale (hale, utilajele valorose, imobile) au rămas în pe mâna lui, iar activele circulante, creanțe de la firma de asigurări Asirom urma să ajungă la diverse persoane fizice. Din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat, deoarece datoriile s-au prescris după 3 ani și oamenii nu au mai primit nimic. 

După divizare, raportul de repartizare a activului a fost de 11, 1449% pentru Atlas service și 88,8551% pentru Atlas Invest. Dizolvarea a fost realizată prin desprinderea și transformarea unei părți a patrimoniului în interesul acționarilor, iar în urma împărțirii Atlas Invest a rămas cu imobilul de pe strada Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca compus din: o hală de reparații de 3.285,64 mp care cuprinde un grup social compus din parter și etaj, hală reparații și vestiar, grup social și vestiar magazie, o hală III reparații auto, anexe, administrativ și dispensar, cântar basculă, bazin subteran, pod rulant, anexe. Atlas Service a păstrat numai activele circulante în valoare de 85.205 de lei. 

De la Atlas Service, la Atlas Invest și, în cele din urmă la Atlas Power

Schimbarea nu s-a oprit aici, pentru că, în 2010, Atlas Invest, ceea ce fusese cândva o fărâmă din fosta IRA Cluj-Napoca, și-a schimbat numele, sediul și obiectul principal de activitate.  „Art. 1. Se aprobă schimbarea denumirii societății din S.C. Atlas Invest S.R.L. in S.C. Atlas Power S.R.L. și peste tot în cuprinsul actului constitutiv denumirea de S.C. Atlas Invest S.R.L. se va inlocui cu denumirea S.C. Atlas Power S.R.L.
Art. 2. Se aprobă schimbarea sediului societății la următoarea adresa: Viseu de Sus, jud. Maramures.
Art. 3. Se aprobă schimbarea obiectului principal de activitate, astfel ca actualul obiect principal de activitate nu va mai fi cod CAEN 6820 – inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, acesta devenind obiect secundar de activitate, iar obiectul principal de activitate al societății este cod CAEN 6810 – Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii.” se arată în Monitorul Oficial. Coincidența (sau nu) face că Atlas Invest și-a schimbat numele, sediul și obiectul principal al activității la numai o lună după ce a vândut 9,54% dintr-un teren cu o suprafață de 25.333 de mp, adicăn 2111 mp: „Se aprobă vânzarea activului S.C. ATLAS INVEST – S.R.L. situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu nr. 182, jud. Cluj, inscris in CF nr. 252698 Cluj-Napoca (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 138902), respectiv cota de 9,54 % teren din terenul în suprafața totala de 25333 mp, construcțiile aflate pe acest teren fiind demolate în baza Autorizației de desființare nr. 65 din 25 august 2010 eliberata de Primaria municipiului Cluj-Napoca.”, se arată în Monitorul Oficial. Și mai ciudat este că banii nu au apărut pe nicăieri. 

Din păcate, întreprinderile care asigurau locurile de muncă a sute de mii de persoane s-au transformat în adevărate fabrici de bani în interes propriu pentru cei de la conducere și cei care au profitat la maxim de privatizare. Zona în care acum 30 de ani funcționa fosta IRA Cluj-Napoca încă a rămas întipărită în mințile clujenilor, și chiar dacă întreprinderea nu mai există, podul IRA și-a păstrat numele. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here