Cum să scapi de amenda de rovinietă. Un avocat explică cum poți câștiga contestația

Mihnea Iuoraș s-a dedicat profesional exclusiv meseriei de avocat și vorbește pentru Gazeta de Cluj despre cazurile în care a reprezentat cu succes șoferii care au contestat amenzile pentru rovinietă, dar și despre importanța unei practici juridice unitare în România în acest sens. Mai jos puteți vedea un exemplu de constatare a unei contravenții pentru lipsa rovinietei care poate fi ușor câștigat în instanță. Avocatul Mihnea Iuoraș explică cum magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție(ICCJ) au hotărât că toate contravențiile pot fi anulate.

Reporter: CNADNR aplică numeroase amenzi, de 200 de milioane de lei, anual, pentru rovinietă, și am văzut că există o practică în cadrul instanțelor, ca să se anuleze aceste amenzi. Cum vedeți dumneavoastră aceste contestații, și cum credeți că ar trebui să procedeze șoferii care au amenzi pentru rovinietă?

Mihnea Iuoraș: O foarte mare parte din amenzile acestea pot fi chiar recuperate, pentru că Înalta Curtea de Casație și Justiție a aprobat un recurs în interesul legii, în data de 16. 02, prin decizia numărul 6, care spune că toate procesele verbale încheiate de CNADNR sunt ilegal întocmite, pe considerentul că nu sunt semnate olograf de agentul constatator. Practic, orice proces verbal care a fost contestat în instanță și nu a fost facuta executarea silita până în acest moment, poate să fie anulat, cetatenii pot refuza plata, sau pot cere să isi recupereze banii care au fost plătiți drept amenzi. Amenzile date, potrivit acestui recurs în interesul legii, sunt ilegale. De altfel, foarte mulți cetățeni, și ca avocat am avut foarte mulți clienți în acest sens, au atacat pe acest considerent, pentru încălcarea articolului 17 din Ordonanța 2/2001, care prevede în mod explicit că un proces verbal trebuie neapărat semnat de către agentul constatator, altfel este lovit de nulitate. În sensul acesta, statul, prin CNADNR, va trebui să returneze șoferilor foarte mulți bani, sigur, dacă acei cetățeni vor dori să-și valorifice acest drept în instanță. E un element pe care foarte mulți avocați, inclusiv eu, l-am invocat de-a lungul timpului. Nu e în regulă modul în care sunt întocmite acele procese verbale și iată că la inițiativa Avocatului Poporului Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a dat dreptate. Dacă cei de la CNADNR erau mai atenți de la început, și-ar fi dat seama că e posibil ca acei bani să fie pierduți de către ei și returnați celor care sunt acuzați că au circulat fără rovinietă sau cu rovinietă expirată.

Rep.: Din jurisprudența pe care ați observat-o dumneavoastră în România și cazurile cu care v-ați întâlnit, se câștigă ce obicei aceste procese, sau există și cazuri în care, cu dreptatea în mână, poți să pierzi?

M.I.: Tocmai de aceea, Înalta Curte de Casație și Justiție a aprobat acest recurs în interesul legii, pentru că jurisprudența era neunitară la nivelul României. Erau instanțe care spuneau ”Da, aveți dreptate, oamenii au dreptate, nu este semnat procesul verbal de către agentul constatator, asta înseamnă că este lovit de nulitate”, și erau alte instanțe care spuneau că nu, e suficientă o semnătură electronică, chiar dacă în mod clar semnătura electronică nu poate să se aplice unui proces verbal de constatare, pentru că agentul constatator este cel care trebuie să perceapă cu propriile simțuri  încălcarea legii, adică săvârșirea contravenției. Deci nu putem să lăsăm un calculator sa intocmeasca un proces verbal sau să faca o semnătură care să fie automată si care să înlocuiască practic simțurile personale ale unui agent constatator. Acesta este considerentul pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție a aprobat acest recurs în interesul legii, ca la nivelul întregii țări să existe o practică unitară, pentru că recursurile în interesul legii sunt general obligatorii, la fel ca și deciziile Curții Constituționale, trebuie să fie aplicate în mod unitar de către toate instanțele, și sper că măcar de acum cei de la CNADNR să își dea seama, și să corecteze aceste greșeli pe care le-au făcut în mod voit sau nevoit. În orice caz, trebuie să țină seama de recomandările juriștilor, pentru că legea, părerea mea, este cât se poate de clară.

Rep.: Credeți că șoferii pe viitor nu își vor mai plăti rovinietele, după ce instanța a dat acest recurs în interesul legii, sau trebuie implementat un nou sistem?

M.I.: Nu, în niciun caz, rovinietele sunt obligatorii prin lege, ele trebuie plătite. Aici vorbim despre aspecte procedurale, pe care, repet, cei de la CNADNR nu le-au avut până acum în vedere, și le vor avea pe viitor, pentru că nu cred că sunt dispuși să piardă în continuare procese, să trebuiască să returneze bani, sau să nu încaseze bani. Dar, repet, rovinietele sunt obligatorii, șoferii sunt convins că le vor plăti, doar că instituțiile statului, în special CNADNR; vor trebui să fie mai atente în aplicarea legii.

Mihnea Iuoraș: CNADNR a dat amenzi pentru rovinietă în mod ilegal

Rep.: Știți că a mai fost o problemă cu acele camere care dădeau amenzi, și ulterior au fost scoase de pe raza județului Cluj, acele radare fixe. Credeți că s-ar putea ca și aceste camere de rovinietă să fie scoase la un moment dat, dacă nu se găsește o soluție pentru ele?

M.I.: Soluții există, nu e cazul să fie scoase, există un sistem electronic foarte bine implementat. Din punctul acesta de vedere, nu avem nicio problemă. Aici discutăm doar despre aplicarea contravenției celor care nu au luat rovinieta la timp, sau poate au circulat fără rovinietă mai mult timp. Dar sistemul de camere este funcțional din punct de vedere legal. Nu are absolut nicio problemă și se va aplica. Deci șoferii nu vor scăpa pe considerentul că s-a dat acest recurs în interesul legii, el se referă strict la modul în care înțelege CNADNR să aplice amenzile, adică într-un mod până acum ilegal. De acum încolo, eu am convingerea că ei își vor repara greșeala. Cert este că pentru cei care până în acest moment nu au fost executați silit sau au contestat în instanță și procesul este încă pe rol, și sentințele nu sunt definitive, vor putea să nu plătească, sau vor putea să-și ia banii înapoi dacă au plătit.

Rep.: Cum vă explicați practica neunitară a instanțelor, spuneați că unii judecători au acceptat contestația clienților dumneavoastră, alții nu au acceptat-o?

M.I.: Aceasta este o problemă pe care România o are de foarte mult timp, și care e menționată în rapoartele MCV pe parcursul mai multor ani. Practica neunitară a instanțelor. Sigur, aceasta e o chestiune la care Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție lucrează și încearcă să asigure o jurisprudență unitară. Sigur, judecătorul este liber în adoptarea deciziei pe care el o hotărăște, dar la un moment dat, încetul cu încetul, aceste sentințe date de judecător, vor trebui să fie, dacă nu asemănătoare pe cazuri similare, măcar să nu fie diametral opuse. Este o chestiune care se va rezolva în timp, și sperăm pe viitor să nu mai fie astfel de situații.

Rep.: Vă este greu să le explicați clienților atunci când pierdeți un astfel de proces, având în vedere că ați mai câștigat în situații similare?

M.I.: Atunci când mergi în fața instanței, știi că poți să câștigi acel proces, sau poți să-l pierzi. Până la urmă judecătorul este cel care hotărăște, nu este avocatul, nu este cel care cere sa i se faca dreptate și cere să i se facă dreptate. De la început, clienților li se spune că un proces poate fi câștigat sau pierdut, sigur că șansele sunt mai mari sau mai mici. Clienții înțeleg că atunci când te duci în instanță te lași până la urmă la mâna judecătorului, și acesta va decide într-un sens sau în altul. Sigur că atunci când ai o practic unitară, poți să îi spui clientului că aproape sigur vei câștiga procesul. Dar neavând o practică unitară la nivelul instanțelor, avocații care își respectă clienții, nu lansează astfel de afirmații, deoarece atâta timp cât nu ai la tine această decizie, nu poți să faci o astfel de afirmație într-un mod responsabil.

Rep.: Având în vedere faptul că aveți o experiență foarte vastă în administrația publică, credeți că vă veți întoarce în administrația publică în viitorul dumneavoastră, sau veți rămâne în domeniul avocaturii?

M.I.: La momentul acesta și pentru ani buni de acum înainte voi rămâne în avocatură, nu mă gândesc la a mă întoarce în administrație sau in alta functie publica, am făcut administrație mai mulți ani, am făcut și avocatură mulți ani. Din punctul meu de vedere, partea de administrație este deocamdată încheiată.