Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Cluj se feresc să judece dosarul înscenării Sky News despre traficul de arme din România

În luna aprilie 2019, trei români de etnie maghiară au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT în dosarul cunoscut sub numele „Sky News”. Dosarul a fost trimis în judecată la Curtea de Apel București, însă instanța a dispus declinarea cazului. De atunci, instanțele fac ping-pong cu dosarul și se feresc să-l judece.

Totul a început în 2016, când Sky News a difuzat un reportaj despre presupuși traficanți de arme din România. Ancheta a arătat că jurnaliștii britanici au plătit 2.000 de euro unor vânători români pentru ca aceștia să joace rolul unor traficanți de arme. Filmarea difuzată de Sky News arăta întâlnirea dintre cei doi presupuși traficanți și echipa de jurnaliști. Reportajul a ridicat mai multe semne de întrebare, iar DIICOT a început o anchetă. S-a descoperit, în urma anchetei, că trei români de etnie maghiară, Aurelian-Mihai Szanto, Csaba-Attila Pantics şi Levente Pantics, au intermediat legătura jurnaliștilor britanicilor cu bărbații care apar în reportaj.

La începutul lunii aprilie 2019, DIICOT a anunțat că i-a trimis în judecată pe Aurelian-Mihai Szanto, Csaba-Attila Pantics şi Levente Pantics, acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false. De asemenea, cei trei jurnaliști britanici de la postul Sky News, printre care şi Stuart Ramsay, realizatorul reportajului, sunt acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false și vor fi judecați într-un dosar separat, disjuns de procurori.

Ping-pong cu dosarul

În luna aprilie, dosarul a fost trimis în judecată la Curtea de Apel Bucureşti, iar în septembrie instanţa a dispus declinarea cazului către Curtea de Apel Cluj,motivândlipsa de competenţă teritorială, respectiv al faptului că realizarea reportajului s-a făcut în zona Bistriţa, mai precis unde s-au făcut filmările propriu-zise.

După ce cazul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, judecătorii acestei instanţe l-au retrimis la începutul lunii decembrie la Curtea de Apel Bucureşti. Magistrații clujeni au invocat faptul că toate informările, atât ale presei, dar şi ale autorităţilor judiciare legate de respectivul reportaj s-ar fi făcut la Bucureşti, în speţă fiind vorba inclusiv de informările de la SRI.

Înalta Curte a dezbătut problema

Când două instanţe refuză judecarea unui dosar, indiferent de motive, legea naţională prevede că se creează un conflict negativ de competenţă şi are şi un remediu pentru această situaţie.Instanţa ierarhic superioară celor două instanţe care refuză judecata stabileşte prin decizie definitivă care instanţă este competentă pentru a tranşa cazul refuzat.

În această situaţie dosarul a ajuns la instanţa supremă iar judecătorii ICCJ au dezbătut chestiunea refuzului de judecată al celor două instanţe. Deși avocatul unuia dintre cei judecați în dosar a arătat în faţa instanţei că în opinia sa cea mai competentă instanţă care să judece dosarul SkyNews ar fi Curtea de Apel Târgu Mureş, Înalta Curte a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

”Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii Pantics Levente, Pantics Attila Csaba şi Szanto Aurelian Mihai în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 decembrie 2019”, a hotărât ÎCCJ.

Ce spun procurorii

“Faptele au fost săvârşite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind iniţiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnalişti şi angajaţi ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei ”anchete jurnalistice” referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfăşura în mod uzual, sub protecţia şi cu îngăduinţa autorităţilor naţionale.

Scenariul aşa-zisei <<anchete jurnalistice>>, regia şi filmările au fost imaginate şi executate cu sprijinul şi participarea nemijlocită a celor trei conaţionali – inculpaţi în prezenta cauză – a căror prezenţă, implicare şi susţinere a demersului iniţiat de sus-numiţii cetăţeni britanici au fost esenţiale pentru atingerea finalităţii urmărite de către aceştia în demersul lor de afectare a securităţii naţionale a României prin actul de răspândire în mass-media internaţională a unor ştiri/date/informaţii false de natură a afecta/submina eforturile autorităţilor şi diplomaţiei româneşti de poziţionare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât şi la nivelul organismelor internaţionale din care face parte, ca membru/partener loial şi responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât şi a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securităţii globale în general şi a securităţii Uniunii Europene în special.

Astfel, începând cu data de 07.08.2016, mass-media naţională şi internaţională a preluat şi difuzat un material video (”anchetă jurnalistică”) prezentat de postul de televiziune britanic (post ce beneficiază de o largă audienţă, atât în Marea Britanie, cât şi pe plan internaţional) şi realizat de suspectul R. S. R., jurnalist, cetăţean britanic, prin care se promova în mod fals ştirea/informaţia potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecţia autorităţilor, traficanţii de arme şi-ar desfăşura în mod nestingherit activitatea, armele fiind vândute de către aceştia inclusiv către membrii unor organizaţii teroriste.

<<Ancheta jurnalistica>> evocă un aşa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanţi de arme, echipa postului de televiziune britanic ”Sky News” deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări şi a negocia achiziţia unor astfel de arme.

Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliştii britanici s-au întâlnit cu traficanţii de arme pe o şosea, după care, la indicaţiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM. Apoi, doi traficanţi ce purtau haine militare şi aveau feţele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliştilor să coboare din maşină, i-ar fi percheziţionat, le-ar fi verificat echipamentele şi le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul. Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren ce nu era prevăzut cu numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pistol-mitralieră AKM, puşti cu lunetă, pistol), pe care le-au prezentat jurnaliştilor britanici. Din discuţiile purtate cu respectiva ocazie, şi cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat, a reieşit că armele deţinute şi prezentate de către traficanţi erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura şi comercializa, în cantităţi însemnate, în vestul Europei şi în Orientul Mijlociu.

Aşa cum s-a arătat, printre armele prezentate se afla o puşcă cu lunetă marca ”Steyr Mannlicher”, o puşcă semiautomată cu alice, respectiv o puşcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip ”Kalashnikov”.

Tot pentru a conferi veridicitate informaţiilor difuzate, jurnaliştii au menţionat în cuprinsul ”anchetei jurnalistice” faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofiţeri din cadrul Agenţiei Naţionale împotriva Crimelor din Marea Britanie (N.C.A.), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanţii de arme şi preţurile negociate corespund informaţiilor pe care agenţia le deţinea cu privire la respectivul fenomen infracţional.

• a reţinut faptul că, scopul urmărit prin realizarea aşa-zisei ”anchete jurnalistice”, nu s-a dorit a se limita doar la evidenţierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvenţele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoţională (prezentarea armelor; confirmarea de către ”traficanţi” a faptului că vând arme şi teroriştilor, etc) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicaţiei ”Charlie Hebdo”, respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morţi.

Astfel, în acest context, mesajul transmis de către autorii ”investigaţiei jurnalistice” a fost acela că România este o ţară nesigură şi vulnerabilă, nu doar pe dimensiunea asigurării securităţii frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanţii de arme îşi  desfăşoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacităţii/complicităţii autorităţilor naţionale de a face faţă fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan international, ci şi determinarea statului român de a se poziţiona ca membru loial şi responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acţiunile suspecţilor – cetăţeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpaţii cetăţeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conştiinţa publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internaţional de armament şi o vulnerabilitate activă pentru ţările Uniunii Europene, se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunii prev.de art.404 Cod penal”, precizează procurorii DIICOT într-un comunicat.  

Aurelian Mihai Szanto: Am pus botul  

Aurelian Mihai Szanto a declarat în timpul anchetei DIICOT că reporterii britanici i-au spus că vor să facă un documentar despre traficul de arme şi a acceptat să fie făcut acel documentar, cu oameni pe post de „actori”, cu întrebări şi răspunsuri prestabilite.  

„Ce declar este totul adevărat şi o fac pentru imaginea mea şi imaginea României, în primul rând pentru că sunt român şi sunt mândru cu asta. Toată lumea greşeşte în viaţă, toată lumea face prostii. Eu am fost contactat prin cineva care are contacte la trustul Sky, dacă sunt de acord să filmez un documentar pe teritoriul României în legătură cu traficul de arme care se desfăşoară pe tot continentul est-european. (…) Mi s-a comunicat că este vorba despre un documentar pe care trustul Sky îl face pe teritoriul Europei în legătură cu aceste traficuri de arme, pentru informarea populaţiei, ca să fie vigilentă, să aibă ochii în patru, în caz de suspecţi”, a spus Szanto.  

El a precizat că a fost contactat de un prieten din Anglia care ştia că are arme de vânătoare şi l-a întrebat dacă este de acord să ajute la realizarea documentarului Sky News.  

„Bineînţeles nu pe gratis, o remuneraţie pentru actorie, pentru prezentare. (…) Ei mi-au mai pus în vedere să se desfăşoare această activitate într-un loc foarte retras, ascuns de ochii lumii, iar ei vor spune că se află la graniţa cu Ucraina. Ei aşa o să declare în documentar”, a declarat Szanto.  

Totodată, el a menţionat că a primit asigurări că la finalul documentarului se va specifica faptul că personajele sunt fictive.   

„Acum, eu vă spun că am pus botul. L-am sunat pe prietenul meu, m-a asigurat că totul este OK. Ei mi-au cerut să le prezint, dacă se poate, arme de război. Comunicarea mea către ei a fost: «Nu, nu pot să vă ofer arme de război, pe teritoriul României nu găseşti aşa ceva, nu este zonă de război, nu este Afganistan, nu există aşa ceva, dar pot să vă aduc nişte arme de vânătoare, care pentru acest documentar, acest scenariu, se pot folosi, ca să explici la oameni cum se fac aceste chestii»”, a precizat Szanto.  

Jurnaliştii britanici ar fi fost cei care au cerut ca personajele să fie „cât mai reale”, respectiv să poarte măşti şi haine militare. Mai mult, ei ar fi transmis şi „scenariul care urma să fie pus în practică”.