Arestul preventiv ar trebui să fie o măsură excepțională în procesul penal. Iar când aceasta este luată ar trebui ca cei aflați în cauză să afle de îndată motivele pentru care oamenii vor petrece o lună de zile în spatele gratiilor. În cazul ”Mită la CJ Cluj” motivarea judecătorilor în ceea ce privește arestul preventiv survine la șase luni după decizie. Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, și oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean au aflat abia după șase luni de zile de ce au stat în arest preventiv. Decizia magistratului Ioana Cristina Morar de a-i menține pe cei trei în arest preventiv a fost motivată cu șase luni întârziere. Abia în martie 2015, deși arestul preventiv a fost prelungit în luna august 2014. Între timp cei trei au fost mutați în arest la domiciliu, însă faptul că au aflat abia după șase luni motivele pentru care au stat în arest preventiv ridică numeroase semne de întrebare legate de acest proces.
Șase luni. Atât a durat până când magistratul Ioana Morar le-a explicat lui Uioreanu, Bene și Pogăcean de ce mai trebuie să stea încă o lună în arest preventiv. Cei trei au stat în arest preventiv între mai și noiembrie 2014, însă dacă au aflat abia după șase luni motivele deciziei judecătorilor ar trebui să fie profund dezamăgiți de sistemul de justiție din România. Unul dintre avocații în cauză, Călin Budișan, a spus că acest lucru este o practică constantă în jurisprudența instanțelor de judecată. Acest lucru nu înseamnă că trebuie făcută literă de lege în motivarea după șase luni a arestării preventive.
”Judecătorii depășesc termenele de motivare”
”Recomandarea este ca motivarea în cazul arestului preventiv să fie la 30 de zile. Dacă e vorba de o hotărâre definitivă judecătorii depășesc cu mult termenul de recomandare. Nu există un termen procedural, doar un termen recomandat”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Călin Budișan, avocat în cadrul cauzei.
Avocat: Nu mi se pare normal
”Așa ceva nu am mai întâlnit. Motivările cu privire la arest preventiv se fac dstul de repede. Oameni trebuie să afle de ce le menține arestul sau de ce au fost puși în libertate. Atâta timp cât nu există sancțiune nu ai ce să faci. Nu este normal, evident că nu este normal că a stat la motivat atâta timp”, a declarat un alt avocat chestiont de Gazeta de Cluj.
Pe când motivările urgente?
Motivările instanței de judecată ar trebui să fie cât mai urgent redactate pentru cei care sunt supuși unei măsuri restrictive de libertate. Vă dați seama ce înseamnă să stai în arest preventiv și să nu știi motivele?
”S-au luat spre examinare contestaţiile formulate de inculpaţii B.I., U.H.D. şi P.V., împotriva încheierii penale nr.209/19.08.2014, pronunţată în dosar nr.3627/117/2014/a4 al Tribunalului Cluj, prin care s-a menţinut măsura arestului preventiv şi respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, inculpaţii fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 4/P/2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Cluj pentru săvârşirea infracţiunilor după cum urmează”, arată judecătorul Ioana Cristina Morar în începutul motivării la care a lucrat șase luni de zile.
Suspiciune de antepronunțare
Cu toate că respectiva propunere de arestare preventivă trebuia să discute doar despre indiciile care îl poate face pe magistrat să rămână sau nu în arest preventiv, magistratul Ioana Cristina Morar vorbește despre faptul că Horea Uioreanu ”le-a asigurat unor oameni de afaceri[…] câștiguri ilicite.” Totuși, este vorba despre un judecător care vorbește despre o siguranță a petrecerii faptelor penale înaintea unei sentințe pe fond. Astfel, magistratul Ioana Morar poate fi suspectată că s-a antepronunțat în această cauză. Citatul exact din motivarea la care a redactat șase luni de zile îl redăm în integralitate mai jos:
”Judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Cluj a apreciat în mod corect că la un interval de mai puţin de trei luni de la luarea măsurilor preventive, nu se poate susţine cu temei că pericolul social pe care inculpaţii îl prezintă pentru ordinea publică s-ar fi diminuat, raportat la modalitatea de concepere a faptelor şi de punere în executare a hotărârii infracţionale de către inculpatul U.H.D. care a reuşit prin intermediul poziţiei ocupate în cadrul Consiliului Judeţean Cluj la scurt timp după numirea sa în funcţia atragerea în anturajul său a unor oameni de afaceri, cărora le-a asigurat, contra unor câştiguri ilicite proprii, accesul la resursele bugetare ale judeţului, prin eludarea legii, conduita sa fiind în mod evident una abuzivă, acţionând exclusiv în interesul său şi al acestor persoane”, arată magistratul Morar.
Cine este Ioana Morar?
Magistratul Ioana Morar a mai judecat și cazul lui Rareș Pop, dar și cazul lui Sorin Apostu. Unul dintre cele mai controversate cazuri care a ajuns pe mâna judecătorului de penal este ”Jaf la BT.” Cazul are toate șansele să devină unul dintre cele mai interesante dosare penale din România, arăta Răzvan Robu într-un articol anterior din Gazeta de Cluj. Dacă în prima instanță, Tribunalul Cluj, în baza acelorași probe, pe unul dintre suspecți l-a condamnat la 17 ani de închisoare, iar pe celălalt l-a achitat, în procesul de apel de la Curtea de Apel Cluj, judecătoarea Ioana Morar, tot în baza probelor de la dosar, i-a condamnat pe amândoi suspecții (Andrei Hosu și Bogdan Baciu) la 10 ani de închisoare. Un proces cu o jurisprudență atât de neunitară este unul dintre motivele pentru care România este condamnată de CEDO la despăgubiri uriașe.
Precedentul motivării după doi ani jumătate
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție(ICCJ) au motivat dosarul Gazeta II la doi ani și jumătate după pronunțarea sentinței prin care l-au achitat pe Arpad Paszkany. Cu toate că sentința a fost dată pe 10 mai 2012, motivarea de 108 pagini a fost redactata abia în octombrie 2014. Magistrații de la ICCJ spun că Iulian Dascălu nu a simțit nicio temere din cauza lui Arpad Paszkany, mai ales având în vedere că acesta are experiență în dezvoltarea mallurilor. Judecătorul Ionuț Matei, a fost președintele de ședință. Procurorul Mircea Hrudei, la momentul întocmirii rechizitoriului șeful DIICOT Cluj, și colega lui, Daciana Deritei, sunt cei care ar fi trebuit să dea explicații vis-a-vis de această achitare acum că este și motivată sentința. Dosarul Gazeta II a fost întocmit de Mircea Hrudei în 2009, iar acest caz nu este singurul dosar întocmit de Mircea Hrudei care s-a terminat cu o achitare.
