Curtea de Conturi a indisponibilizat 50,3 milioane lei din conturile IGSU, valoarea aparaturii medicale găsite în depozitele instituției și care era destinată spitalelor Covid.
ci a rămas depozitată timp de doi ani în spaţiile ce aparţin Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, subordonat secretarului de stat Raed Arafat, perioadă în care a expirat şi garanţia acordată de compania de la care au fost achiziţionate echipamentele respective, arată raportul Curţii de Conturi pentru anul 2021, în urma verificărilor efectuate de angajaţii acestei instituţii în anul 2022.
Potrivit datelor din raport, la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) au fost imobilizate fonduri în sumă de 53,33 milioane, alocate de la bugetul de stat pentru achiziţia de produse stocuri de urgenţă medicală, de strictă necesitate.
Cu toate acestea, la data de 5 aprilie 2022, potrivit celor de la Curtea de Conturi, echipamentele medicale achiziţionate încă se aflau în stoc (în depozitul IGSU), nefiind utilizate de către beneficiarii finali.
Este vorba despre „252 de ventilatoare medicale, în valoare de 28,09 milioane lei, nedistribuite şi neutilizate în scopul pentru care au fost achiziţionate în regim de urgenţă, din lotul de 300 de bucăţi aferent procedurii din decembrie 2020”, se arată în documentul citat, care a fost trimis şi Parlamentului.
Inspectorii Curţii de Conturi mai notează că, potrivit certificatelor de garanţie, perioada de garanţie acordată de furnizor pentru respectivele ventilatoare „era de doi ani, data de începere a garanţiei fiind cea a livrării, respectiv decembrie 2020”.
Pe lângă aceste ventilatoare medicale stocate de subordonaţii lui Raed Arafat, angajaţii Curţii de Conturi au mai găsit în depozit 401 dispozitive de oxigenoterapie umidificată, cu flux crescut, în valoare de aproape 7,47 milioane lei, din cele 600 de bucăţi achiziţionate în octombrie 2021, 1.864.580 de teste nasofaringiene pentru care s-au imobilizat fonduri bugetare în sumă de 9,75 milioane lei, din lotul din decembrie 2021 de 3 milioane de bucăţi, 469.920 halate impermeabile în valoare de 6,71 milioane lei din cele 800.000 de bucăţi achiziţionate în decembrie 2021 şi 800 de injectomate în sumă de 1,31 milioane lei, achiziţionate în noiembrie 2020, din care nu s-a utilizat nicio bucată.
Toate aceste materiale ar fi trebuit să ajungă în unităţile medicale şi în unităţile de învăţământ potrivit dispoziţiilor hotărârilor de guvern pe baza cărora au fost achiziţionate. Din păcate, ele au rămas în depozitele IGSU şi au ajuns cu garanţia la limită pentru că nu au fost livrate spitalelor din ţara noastră.
Tot în depozitele IGSU au ajuns şi cele 90.735.850 măşti de uz medical achiziţionate de Ministerul Energiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) în anul 2020.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, măştile achiziţionate de MEAT din Vietnam, prin intermediul Romarm, cu finanţare de la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), nu au fost valorificate în totalitate, prin vânzare. A fost valorificată doar cantitatea de 5.234.150 de bucăţi din cele 95.970.000 de bucăţi achiziţionate, respectiv doar 5% din stocul achiziţionat, fiind încasată suma de 7,01 milioane lei.
„Timp de doi ani, în perioada iulie 2020-iunie 2022, SAPE a efectuat cheltuieli cu servicii de depozitare, în sumă de 7,84 milioane lei fără TVA, pentru cantitatea rămasă în stoc, de 90.735.850 de bucăţi. Precizăm că tarifele de depozitare pentru cantitatea de măşti au fost supraevaluate. Menţionăm faptul că, deşi conducerea societăţii a dat asigurări că are piaţa de desfacere asigurată, aceasta nu a întreprins măsuri pentru a valorifica cantitatea de măşti achiziţionată din import. Abia în anul 2022, cantitatea de măşti de uz medical aflată în stoc a fost donată Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în baza prevederilor HG nr. 659/18.05.2022 privind aprobarea acceptării pentru statul român, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a unei donaţii de măşti faciale de uz medical, făcută de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie – SA, şi darea în administrare a măştilor faciale de uz medical Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pentru constituirea ca stoc de urgenţă medicală, la valoarea de 69,05 milioane lei, prin raportare la preţul pieţei”, se arată în documentul citat. Pentru toate măştile cumpărate, SAPE a plătit 148,3 milioane lei, din care a recuperat doar 7,84 milioane lei, restul de 141,5 milioane lei fiind considerat de Curtea de Conturi pierdere financiară în urma donaţiei făcută către IGSU.
• Prejudiciu de 1,63 milioane lei la Ministerul Sănătăţii în urma achiziţiei vaccinurilor antigripale
Curtea de Conturi a verificat şi sumele alocate din fondul de rezervă al Guvernului, în anul 2021, pentru Ministerul Sănătăţii pentru combaterea Covid 19 în al doilea an al pandemiei. Este vorba despre o alocare totală de 1,06 miliarde lei, din care 242 milioane au fost pentru achiziţionarea medicamentelor destinate tratării pacienţilor cu COVID-19 internaţi în unităţile sanitare din România, dispozitivelor medicale şi materialelor de protecţie individuală pentru personalul medico-sanitar, 386,66 milioane lei pentru situaţii speciale ale Ministerului Sănătăţii (inclusiv pentru achiziţionarea de medicamente destinate tratării pacienţilor cu COVID-19 internaţi în unităţile sanitare din România), 70,34 milioane lei pentru optimizarea derulării acţiunilor prioritare necesare îngrijirii şi acordării tratamentului pacienţilor critici, în conformitate cu legislaţia aferentă modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare şi 137,5 milioane lei pentru activităţi din cadrul programelor naţionale de sănătate publică derulate în cadrul unităţilor de sănătate din subordinea Ministerului Sănătăţii.
Din suma totală virată de la fondul de rezervă a Guvernului, 120 milioane lei au fost daţi pentru achiziţionarea medicamentelor necesare pentru tratamentul pacienţilor cu COVID-19 în cadrul rezervei Ministerului Sănătăţii, 30 milioane lei pentru achiziţionarea tichetelor de masă acordate persoanelor care se vaccinează cu schema completă împotriva COVID-19, 15 milioane lei pentru activităţi din cadrul programelor naţionale de sănătate publică, derulate în cadrul unităţilor de sănătate din subordinea altor ordonatori principali de credite, 30 milioane lei pentru finanţarea, potrivit legii, a cheltuielilor curente şi de capital necesare operaţionalizării centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 şi 30 milioane lei pentru finanţarea serviciilor judeţene de ambulanţă în vederea desfăşurării activităţilor derulate pentru gestionarea cazurilor care reprezintă o urgenţă medicală, determinate de infectarea cu COVID-19, dar şi generate de alte cauze medicale pentru care serviciile de ambulanţă asigură primul punct de diagnostic şi referinţă către spitalele de specialitate pentru toţi pacienţii.
În ceea ce priveşte vaccinurile anti-Covid, Curtea de Conturi arată că Ministerul Sănătăţii a revândut în anul 2021 către Germania cantitatea de 912.000 doze de vaccin Moderna (cu preţul de 22,5 dolari/doză), pentru care a încasat şi a vărsat la bugetul de stat întreaga valoare, fără a regulariza cu Comisia Europeană avansul în valoare de 4,10 milioane dolari, plătit de instituţia de la Bruxelles, aşa cum era prevăzut ca obligaţie în Acordul de revânzare.
Mai mult, în raportul Curţii de Conturi se arată că Ministerul Sănătăţii nu a înregistrat în evidenţa contabilă operaţiunile economico-financiare privind renunţarea la achiziţia a 1.586.520 de doze de vaccin Pfizer Inc-BioNTech (din cantitatea totală de 8.519.810 doze de vaccin Pfizer) pentru care Comisia Europeană a plătit, în numele României, un avans de 3,5 euro/doză.
Documentul citat mai dezvăluie că la nivelul Ministerului Sănătăţii achiziţionarea unor vaccinuri a creat prejudicii de 1,94 milioane lei. Activitatea privind achiziţia a două vaccinuri a înregistrat deficienţe, în sensul producerii unor cheltuieli suplimentare generatoare de prejudicii în valoare de 1,94 milioane lei, din care: suma de 1,63 milioane lei reprezintă prejudiciu aferent achiziţiei de vaccin gripal trivalent; suma de 310.000 lei reprezintă prejudiciu aferent achiziţiei de vaccin tetravalent difteric-tetanic- pertussis acelular, polio inactivat (DTPa-IPV).
În ceea ce priveşte derularea proiectului de cercetare „Dezvoltarea unui vaccin peptidic profilatic pentru COVID-19 bazat pe epitopi recunoscuţi de sistemul imun” al Centrului OncoGen din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara, derulat în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, Curtea de Conturi a constatat că spitalul a achiziţionat echipamente în valoare de 306.000 lei, fără ca acestea să fie cuprinse în „Lista echipamentelor necesare pentru realizarea proiectului”, astfel că aceste cheltuieli nu pot fi considerate eligibile în cadrul proiectului. Cei de la Curtea de Conturi mai susţin că spitalul a funcţionat şi a desfăşurat activităţi de cercetare fără a avea acreditarea necesară în acest sens şi că nu ar fi fost respectat întocmai contractul de finanţare.
Amintim că ziarul BURSA a relatat despre situaţia de la Timişoara şi am redat şi opinia şefului echipei de cercetare, profesor universitar dr. Virgil Păunescu.
Din cele de mai sus, reiese că pandemia Covid 19 a lăsat urme în bugetele instituţiilor publice, instituţii care încă mai au de oferit multe explicaţii în legătură cu sumele cheltuite şi cu deciziile luate în perioada 2020-2022.
• Milioane de lei fraudă la fondurile alocate pentru şomajul tehnic şi munca flexibilă
Legat de al doilea an al pandemiei Covid-19, raportul Curţii de Conturi arată că în 2021 bugetul de stat a fost fraudat cu 33,47 milioane lei prin plata nelegală a unor sume pentru şomajul tehnic, pentru munca flexibilă şi pentru susţinerea altor profesionişti. Din acest prejudiciu, 26,05 milioane lei reprezintă sume plătite ilegal pentru alţi profesionişti (persoane fizice autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi de familie) care şi-au întrerupt activitatea din cauza pandemiei sau ale căror venituri au fost afectate.
Pe lângă acest prejudiciu, bugetul alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale în anul 2021 a fost fraudat cu încă14,76 milioane lei reprezentând plata ilegală a unor sume cu titlu de venit minim garantat, indemnizaţie lunară pentru creşterea copiilor, alocaţie pentru susţinerea familiei şi alocaţie de plasament.
