Comisia Europeană și-a manifestat îngrijorarea față de practicile Curților Constituționale din statele membre UE în raport cu dreptul comunitar. Comisarul pentru justiție al UE spune că ameninţările vin din ţările est europene cum ar fi Polonia şi Ungaria, dar şi Franţa şi Germania încep să atace prin deciziile luate.

El este de părere că îngrijorarea este tot mai mare, iar riscul este la fel. „Care este riscul dacă nu luăm măsuri? Riscul este că vom distruge uniunea însăşi”, a declarat Reynders. UE se bazează pe reguli şi pe aplicarea riguroasă a acestora în toate statele membre, astfel încât, dacă acest lucru încetează, blocul comunitar este subminat.

„Atunci când avem o problemă într-un stat membru, riscul este al unui efect de domino în toate celelalte state membre, o tendinţă de a pune sub semnul întrebării supremaţia legii europene şi jurisdicţia exclusivă a Curţii”, a mai spus oficialul. În Franţa, guvernul a făcut apel la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă, pentru a ataca o decizie a Curţii Europene de Justiţie din octombrie.

Decizia stipula că operaţiunea de colectare de date de către serviciile secrete încalcă legile privind confidenţialitatea. Anterior, Parisul pierduse cazul în faţa unei instanţe franceze, în aprilie. În Ungaria, guvernul a mers la Curtea Constituţională după ce CJUE a invalidat legile privind imigraţia. „Dacă nu punem capăt acestui fenomen, vom avea din ce în ce mai multe posibilităţi ca statele membre să atace ordinea juridică a UE şi jurisdicţia CJUE”, a declarat comisarl european.

Cazul României

În România, o decizie a Curţii Constituţioanle contrazice decizia CJUE care se referă la desfiinţarea Secţiei Speciale (SIIJ), doar parlamentul putând lua această decizie. Judecătorii constituţionali susţin că hotărârea Curţii de Justiţie a UE, luată după ce magistraţi români au dat în judecată România pe tema înfiinţării SIIJ, „nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial”. CCR a decis că înfiinţarea SIIJ este constituţională, respingând sesizările făcute în acest caz.  

Sursa: adev.ro/qvi6gn

Citește și: Dreptul culturii și cultura dreptului. O abordare a maestrului Florentin Țuca

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.