La întâlnirea cu reprezentanți ai comunității românilor din Voivodina și românilor din Timoc, Președintele Klaus Iohannis a făcut o declarație tranșantă în ceea ce privește problema principală care stă de-a curmezișul relațiilor româno-sârbe. „Toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă spiritualitatea românească şi legăturile culturale, religioase şi de limbă cu România, indiferent de regiunea din Serbia în care locuiesc sau de denumirea sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi, aparțin minorității române”, a declarat Președintele României spre stupefacția unor diplomați imbecili de la Belgrad și Zaicear care au făcut tot ce au putut ca cei care se denumesc vlahi să nu fie considerați români.
Președintele României s-a întâlnit la Belgrad cu reprezentanţi ai minorității românești din Serbia. Vă prezentăm textul alocuţiunii susţinute cu acest prilej:
„Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Mă bucur să fiu prezent aici, în mijlocul dumneavoastră. Mi-am propus încă de la preluarea mandatului de Președinte să întâlnesc cât mai mulți dintre românii care trăiesc dincolo de hotarele ţării, fie aceştia cetăţeni ai statelor în care s-au născut şi trăiesc, fie cetăţeni care au ales, din varii motive, să beneficieze de libertatea de mişcare în spaţiul european. Am ținut să vă întâlnesc pentru că vreau să cunosc direct de la dumneavoastră care sunt problemele cu care se confruntă românii din Serbia, pentru a căuta şi identifica soluții.
Mă aflu din nou în regiunea Balcanilor în decurs de o lună. Prin prezența mea doresc să subliniez importanța pe care o acordă statul român acestei zone, comunităților de români care trăiesc aici, dar și determinarea noastră de a participa în mod activ la consolidarea stabilităţii şi cooperării în regiune. Unul dintre punctele principale pe care le-am avut astăzi pe agenda discuțiilor cu oficialitățile sârbe l-a constituit statutul minorității române din Serbia. Știu că s-au făcut în ultimii ani unele progrese, dar acestea trebuie continuate pentru a veni în întâmpinarea așteptărilor dumneavoastră. Am evidenţiat clar acest lucru în dialogul cu interlocutorii mei de astăzi, exprimându-mi încrederea că autorităţile sârbe vor întreprinde măsurile necesare în acest sens, măsuri care decurg, de altfel, din angajamentele asumate chiar de aceste autorităţi.
Avem în vedere în demersurile noastre faptul că toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă spiritualitatea românească şi legăturile culturale, religioase şi de limbă cu România, indiferent de regiunea din Serbia în care locuiesc sau de denumirea sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi, aparțin minorității române. Comunitatea dumneavoastră trebuie să se bucure de toate drepturile fundamentale prevăzute în documentele internaţionale. Fie că vorbim de reprezentare, acces la educaţie, serviciu religios sau presă în limba maternă, acestea sunt lucruri la care dumneavoastră trebuie să aveți acces. Subliniez, în acest context, și importanța pe care o acordăm identificării unor soluţii constructive pentru facilitarea accesului elevilor români din nord-estul Serbiei la cursurile de limba română.
Doamnelor şi domnilor,
Forţa dumneavoastră şi capacitatea de a vă păstra identitatea vine din solidaritate şi înțelegere. De aceea, mesajul meu pentru toţi românii din Serbia este acesta: fiţi uniţi. Este calea prin care românii, loiali statului în care trăiesc, se pot face auziţi ca o voce unitară şi puternică. În actualul context regional, solidaritatea a devenit o valoare extrem de preţioasă. Cred în nevoia de mai multă solidaritate la nivelul Uniunii Europene, pentru a avea o regiune sigură şi prosperă. România îşi manifestă această solidaritate inclusiv prin susţinerea parcursului european al Serbiei, proces care implică şi promovarea drepturilor omului şi protecţia minorităţilor.
Doamnelor şi domnilor,
Dumneavoastră reprezentați un factor de coagulare a intereselor româno-sârbe. Păstrarea identității, a culturii și a tradițiilor românești îmbogățește întreaga societate sârbă. Este datoria noastră, a celor din România, să vă susținem în afirmarea propriei identități spirituale. Veți găsi în mine, întotdeauna, un partener și un sprijin. Vă mulțumesc!”.
Ce au declarat Klaus Iohannis și Tomislav Nikolić în declarația de presă comună făcută la finalul discuțiilor de la Belgrad:
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit joi, 16 iulie a.c., la Belgrad, cu Președintele Republicii Serbia, domnul Tomislav Nikolić, cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în Republica Serbia. La finalul convorbirilor, cei doi șefi de stat au susținut o declarație de presă comună.
Vă prezentăm textul declarației de presă susținute de Președintele Klaus Iohannis:
„Domnule Preşedinte, doamnelor şi domnilor, mă bucur să mă aflu în vizită oficială la Belgrad. Mulţumesc, domnule Preşedinte Nikolić, pentru invitaţie și pentru primirea călduroasă! Am avut discuţii pe o serie întreagă de subiecte de pe agenda bilaterală, dar şi în legătură cu întreaga regiune a Balcanilor de Vest.
Aş dori să încep prin a reafirma interesul şi importanţa pe care România le acordă relaţiilor cu statele din Balcanii de Vest şi stabilităţii regionale. Este în interesul statelor noastre, al regiunii şi al Uniunii Europene în ansamblul său ca în această regiune să fie stabilitate și pace. În discuţiile cu domnul Preşedinte Nikolić am subliniat că România susţine clar perspectiva europeană a Serbiei şi a statelor din regiune. Serbia merită să fie recompensată pentru eforturile semnificative de reformă făcute până în prezent. Sperăm ca negocierile efective de aderare ale Serbiei la UE să demareze în acest an. Cunoaştem din proprie experienţă dificultăţile și eforturile pe care le presupun întregul proces de pregătire și negociere a aderării la UE. De aceea am exprimat disponibilitatea şi deschiderea deplină a României de a oferi asistenţă Serbiei în domenii relevante pentru procesul de integrare, dacă Serbia, sigur, dorește acest lucru.
Am discutat şi despre relaţiile noastre economice. Ne propunem o serie de proiecte comune în domenii importante precum infrastructura – și aș menționa aici autostrada Timişoara-Belgrad -, cooperarea transfrontalieră şi interconectivitatea energetică. România este interesată de perspectiva efectuării unor exporturi de energie electrică către Serbia, respectiv către piaţa regională din sud-estul Europei. Exportul se poate realiza prin intermediul companiilor specializate care activează pe cele două pieţe.
Fireşte, am abordat şi tema minorităţilor naţionale şi drepturile lor. Împreună cu domnul Preşedinte Nikolić am căzut de acord că este de datoria noastră, a autorităţilor din cele două state, să acționăm hotărât pentru consolidarea rolului minorităților română din Serbia şi sârbă din România, ca punte solidă de legătură între noi. România este întru totul deschisă la o cooperare bilaterală cât mai strânsă pentru rezolvarea problemelor din acest domeniu care încă persistă şi care, aşa cum se cunoaşte, au deosebită relevanţă şi din perspectiva procesului de integrare europeană.
Am trecut în revistă şi o serie de teme europene şi internaţionale de actualitate precum migraţia ilegală, modalităţi de cooptare a Serbiei la Politica Energetică a UE și alte situații În concluzie, discuţiile pe care le-am avut au arătat dorinţa ambelor părţi de a consolida cooperarea româno-sârbă, prin dinamizarea dialogului politic, a relaţiei bilaterale în ansamblul ei şi a proiectelor comune cu impact regional. Vă mulţumesc!”
Romanian Global News subliniază că până în dimineața zilei de 17 iulie, pe pagina de web a Președenției sârbe nu apăruse nimic legat de vizita Președintelui României sau textul declarației făcute de Președintele Serbiei după întâlnirea cu omologul din România.
Să nu-i fi convenit lui Tomislav Nikolic faptul că Iohannis a acordat o atenție deosebită problematicii minorității românești din Serbia?
Cu siguranță nu i-a convenit! Mai ales că în declarația făcută la întâlnirea cu comunitatea românească Iohannis amintește de angajamentele pe care Serbia le-a luat și pe care nu le-a respectat în problema românilor/vlahilor din Timoc și a retrocedării bunurilor comunității românilor din Voivodina.
Cu toate declarațiile destul de bune ale lui Klaus Iohannis (cu excepția chestiunii cu progresele care este probabil o dezinformare făcută de ambasada României la Belgrad, în fapt fiind vorba de regrese) în sprijinul minorității românești din Serbia sunt puține șanse ca Serbia să schimbe ceva în privința modului cum tratează pe cei 300.000 de români/vlahi din Timoc, asupra cărora se aplică un adevărat genocid identitar.
Ca și la celelalte vizite ale oficialilor români, sârbii promit și apoi nu se țin de cuvânt. De data asta nici Vucic nici Nikolic nu au pomenit în declarațiile lor de ceva promisiuni legate de modul în care ar putea schimba modul în care sunt tratați cei 300.000 de românii/vlahi din Timoc.
Vom vedea dacă Klaus Iohannis va pune în fața interesului integrării Serbiei în UE, interesele celor 300.000 de români/vlahi din Timoc, sau va asculta de Berlin pentru care numeroasa comunitate românească nu există și nici problemele legate de ea, ci doar problema Kosovo. Lucru clar exprimat de Angela Merkel când a venit la Belgrad.
Până acum doar ministrul Cristian Diaconescu probabil în acord cu Președintele Băsescu, a pus interesul românilor/vlahilor din Timoc înaintea integrării Serbiei și a blocat la Bruxelles procesul de aderare al Serbiei la UE.
Este de remarcat de asemenea controlul total pe care regimul lui Tomislav Nikolic îl exercită asupra presei din Serbia. Nu există o singură televiziune, post de radio sau ziar care să fi preluat discursul lui Klaus Iohannis la întâlnirea cu reprezentanții românilor din Serbia în care acesta făcea referire la faptul că: „Toţi cetăţenii sârbi care îşi asumă spiritualitatea românească şi legăturile culturale, religioase şi de limbă cu România, indiferent de regiunea din Serbia în care locuiesc sau de denumirea sub care sunt cunoscuţi, români sau vlahi, aparțin minorității române. Comunitatea dumneavoastră trebuie să se bucure de toate drepturile fundamentale prevăzute în documentele internaţionale. Fie că vorbim de reprezentare, acces la educaţie, serviciu religios sau presă în limba maternă, acestea sunt lucruri la care dumneavoastră trebuie să aveți acces. Subliniez, în acest context, și importanța pe care o acordăm identificării unor soluţii constructive pentru facilitarea accesului elevilor români din nord-estul Serbiei la cursurile de limba română”.
Aceasta este fraza cheie a vizitei lui Iohannis în Serbia.
Presa sârbă a preluat numai referirile la colaborarea economică și la faptul că România ajută la integrarea Serbiei în UE. În ce condiții România va face acest lucru nimeni nu precizează.
