Camera Deputaţilor, împotriva avizului negativ dat de Ministerul de Externe, a votat cu o majoritate zdrobitoare proiectul de lege care spune că România îşi acordă sprijinul pentru a asigura respectarea drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română.
Legea vizează ”persoanele de origine română cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus)”. Aceştia sunt denumiţi în lege ”români de pretutindeni”.
Au existat îngrijorări, în special în mediul jurnalistic, cum că ”lobby-ul desfăşurat de agenturile Serbiei, Greciei, Bulgariei, Ucrainei dar şi a SIS-ului de la Chişinău care îşi desfăşoară activitatea în România s-a activat şi prin tot felul de agenţi de influenţă, de la foşti şi actuali securişti care au fost racolaţi când s-au aflat la post în ţările respective până la oameni de afaceri apropiaţi de interesele statelor menţionate, cu toţii s-au mobilizat pentru ca proiectul de modificare a legii să nu treacă”, arată Romanian Global News.
Iniţiativa legislativă a venit în urma unei cereri a românilor din jurul frontierelor şi Balcani care vor ca denumirile istorice româneşti pe care ei încă le poartă să fie recunoscute de România, şi nimeni să nu le mai spună că nu sunt români. Punctul lor este ferm sprijinit de cel mai înalt for ştiinţific al românilor, Academia Română, mai arată sursa citată. ”Aşa cum Germania recunoaşte ca germani pe cei care se numesc şvabi sau saşi sau nemţi sau allemande aşa şi românii noştri, indiferent cum sunt numiţi sau se autodenumesc ei, doresc această recunoaştere”, mai subliniază agenţia de presă.
Și Ponta a participat la vot
Acest vot confirmă încă o dată că statul român este principalul responsabil în ceea ce priveşte redefinirea identitară şi culturală a românilor din aceste zone geografice. ”În perioada imediat următoare va fi extrem de important ca autorităţile române să dubleze aceasta decizie politică istorică cu măsuri concrete de sprijinire, promovare şi protejare a profilului etnic al conaţionalilor noştri din vecinătate şi Balcani, atât la nivel educaţional, cât şi cultural sau spiritual, în condiţiile în care aceste comunităţi sunt expuse continuu şi sistematic la atacuri care urmăresc destructurarea identitară a acestora”, consideră reprezentanţii românilor de peste graniţe.
Modificarea legii a fost iniţiată de senatorul Viorel Badea dar sprijinită de toate partidele din Parlamentul României. În pofida avizului negativ dat de Ministerul Afacerilor Externe, Camera Deputaţilor a votat cu o mare majoritate de voturi amendamentul de importanţă istorică pentru români şi România. Aceasta a avut împotrivă doar două voturi. Trebuie remarcat ca la vot a participat inclusiv Premierul Victor Ponta, iar prezenţa sa la acest vot este una cu importanţă simbolică. Doar doi deputaţi au votat împotrivă, iar numele lor, alături de avizul negativ al MAEau reprezentat singura formă de opoziţie: Costică Canache si Ovidiu Iane.
”O reparaţie absolut necesară”
Legea a trecut prima dată de Senat, fiind primită cu bucurie de românii din Serbia. ”Delegaţia românilor timoceni a mulţumit Senatului pentru votul dat la modificările aduse Legii românilor de pretutindeni, subliniind că votarea acestor modificări care legiferează denumirile istorice ale românilor vin să repare o nedreptate istorică cu multe consecinţe pentru românii din Balcani dar nu numai….
Ca şi la Senat, delegaţia din Timoc a făcut apel la deputaţii români să voteze iniţiativa de introducere în Legea românilor de pretutindeni a denumirilor istorice ale românilor de pretutindeni spunând că numai cei care nu apără interesele româneşti ar putea vota împotriva unei asemenea legi.”
După votul pozitiv al Camerei Deputaţilor, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a lăudat legislativul. ”Apreciez decizia Parlamentului şi consider că aceasta serveşte interesele românilor de pretutindeni. Apreciez în mod deosebit faptul că toate grupurile parlamentare importate au arătat acum că sunt alături de românii de pretutindeni. Decizia aproape unanimă din Parlamentul României reprezintă o bază politică solidă pentru demersurile noastre viitoare, în vederea consolidării identităţii românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării”, a declarat pentru Romanian Global News ministrul Cristian David.
Iniţiatorului proiectului de lege şi vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, senatorul Viorel Badea a declarat: ”Iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni vine ca o reparaţie absolut necesară în relaţiile statului român cu comunităţile de români autohtoni din vecinătate şi Balcani. După câteva decenii de bâlbâieli instituţionale, Statul Român îşi asumă în mod nemijlocit rolul său de protector al celor mai expuşi conaţionali ai noştri de pretutindeni. România, prin votul exprimat în Parlament în data de 8 mai, se reîntoarce cu faţa către românii sud-dunăreni şi aruncă la gunoi manipulările sovietice legate de aşa zisul popor moldovenesc”.
Diana Gabor
Articol unic: Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se modifică după cum urmează:
Articolul 1, alineatul (1) a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
ART. 1. alin (1) a) drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;
