Reorganizarea teritorială a României a reprezentat și reprezintă un subiect de interes major. De curând, subiectul a aprins din nou mass-media, după ce mai multe organizații patronale și asociații, alături de Camera de Comerț și Industrii din România, au solicitat descentralizarea și reorganizarea teritorială. 

Această propunere vine într-un moment în care guvernanții par să nu mai ia în considerare ideea de reorganizare teritorială, iar subiectul este neglijat în agenda publică, cu toate că România este singura țară fost comunistă care nu a efectuat o astfel de reformă, actuala diviziune teritorială fiind stabilită în anul 1968.

Ziarul nostru a luat legătura cu deputații din Cluj pentru a vedea cum văd ei o astfel de propunere și care ar fi plusurile și minusurile când vine vorba de reorganizarea administrativ-teritorială a țării. 

Oana Murariu: PSD și PNL nu vor lua niciodată în considerare un astfel de demers 

Oana Murariu, șefa USR Cluj, a declarat pentru ziarul nostru că partidul pe care îl conduce a sprijinit și continuă să sprijine măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare asociate aparatului birocratic de stat. Deputatul clujean a menționat faptul că, din nefericire, în ultimele două luni s-au făcut mii de angajări la stat, în condițiile în care la nivelul guvernului se vedea clar că există o problemă cu colectarea veniturilor bugetare. 

„Vorbim de o creștere artificială a aparatului bugetar. O creștere axată nu pe îmbunătățirea calității serviciilor publice, pentru că asta vedem cu toții că nu se întâmplă, ci pe angajarea camarilelor de partid în posturi călduțe pentru că se apropie anul electoral 2024. Da, propunerea CCIR și a mai multor organizații patronale merită să fie dezbătută cu seriozitate”, a precizat Oana Murariu. 

De asemenea, șefa USR Cluj a mai precizat că cele două partide de la guvernare nu vor risca „să-și pună în cap” activul de partid cu desființarea diferitelor posturi din administrația locală și cea centrală. 

„Din păcate România este condusă de PSD-PNL cu dispreț față de banul public și cu grijă doar pentru speciali și membrii de partid. Aceasta este realitatea”, a conchis Oana Murariu. 

Viorel Băltărețu: Și la acest capitol, Clujul rămâne în spate

Gazeta de Cluj a luat legătura și cu liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, pentru a cere un punct de vedere cu privire la reorganizarea județelor. Demnitarul a precizat pentru jurnaliștii noștri că nu comentează un astfel de subiect, UDMR-ul fiind partidul care, de-a lungul anilor, s-a reținut să facă declarații cu privire la acest subiect delicat. 

Vasile Băltărețu, deputatul clujean de la USR, a declarat că reorganizarea teritorial-administrativă este o măsură de reducere a cheltuielilor bugetare, deci una pozitivă pentru România

„Cu două condiții: unu, să fie realizată pe baza unei strategii clare, comunicate românilor din timp și doi, să se facă pe baza principiului performanței – adică să fie păstrați acei funcționari publici care sunt profesioniști și au avut rezultate bune în activitatea lor”, a precizat deputatul clujean. 

De asemenea, Viorel Băltărețu a menționat faptul că prin reducerea costurilor de de funcționare a UAT-urilor vor rămâne mai mulți bani pentru investiții: drumuri, spitale, școli.

„Nu e un secret ca aparatul administrativ e umflat cu posturi inutile. Chiar Președintele Consiliului Județean Cluj, dl Tișe a recunoscut recent că instituția pe care o conduce ar putea funcționa cu două treimi din angajați, că salariile sunt mari și se muncește mai puțin. Din păcate, dl Tișe recunoaște, dar nu acționează. Omologi de-ai dânsului din alte județe au reușit să reducă jumătate din posturi și, ca atare, investițiile pentru dezvoltarea județului au urcat la peste 70% din totalul veniturilor. La Cluj, aproape jumătate din veniturile totale e folosită pentru cheltuieli de funcționare. Și la acest capitol, Clujul rămâne în spate. Avansul pe care l-am cunoscut odată se pierde acum, pentru că autorităților locale le lipsește instinctul de a se adapta la standardele moderne din administrația publică”, a conchis deputatul clujean USR, Viorel Băltărețu. 

În anul 1968, România avea o populaţie de aproximativ 19,7 milioane de locuitori și număra 3.029 de unităţi administrativ-teritoriale, incluzând 189 de oraşe şi 2.561 de comune. În 2022, populaţia a scăzut uşor, ajungând puţin peste 19 milioane de locuitori faţă de nivelul din 1968. În ceea ce priveşte structura administrativă, numărul unităţilor administrativ-teritoriale a crescut la 3.228, înregistrând o creştere de 300 de comune.

Emil Boc, un „fan” al reformei 

Edilul orașului Cluj-Napoca a precizat, în urmă cu câteva zile, că reorganizarea teritorială merită făcută, cu orice preț. Mai mult, primarul a precizat că în prag electoral o astfel de reformă nu este posibilă, dar după 2024, PNL va fi partidul care dă startul „schimbării.”

Tot din PNL, deputatul clujean Radu Moisin a precizat că reorganizarea administrativ-teritorială a României este necesară pentru a avea, pe de-o parte, județe mai mari ca suprafață și populație. 

„Astfel încât se pot absorbi fondurile europene destinate regiunilor, iar pe de altă parte vom avea mai puține comune, iar în comunele comasate putându-se păstra o mică reprezentanță a primăriei, pe modelul primăriilor de cartier din municipii. În ceea ce privește numărul de județe și comune, acesta nu poate fi stabilit de cineva într-un birou și cu pixul pe hartă, ci analizând specificul local, infrastructura existentă și cea care s-ar putea dezvolta simultan cu consultarea asociațiilor administrației publice locale și județene”, a conchis Radu Moisin. 

Totodată, și deputatul Sorin Moldovan susține reorganizarea administrativă, precizând că România s-a dezvoltat foarte mult în perioada de timp de la ultima reorganizare administrativ-teritorială. 

„Nu am studiat în amănunt propunerea CCIR pentru a putea spune dacă este sau nu varianta potrivită, însă este foarte clar că o asemenea decizie trebuie luată după o analiză amănunțită. Reorganizarea administrativ va avea impact asupra fondurilor europene, asupra modului în care se dezvoltă infrastructura și evident va atinge modul în care cetățenii vor interacționa cu administrațiile locale”, a conchis Sorin Moldovan. 

Din partea AUR, Alin Coleșa a precizat pentru ziarul nostru că reorganizarea administrativ teritorială face parte din planul partidului condus de George Simion. Deputatul clujean a afirmat că există două variante de pornire privind reorganizarea județelor din România. 

„Păstrarea sistemului actual pe 2 nivele – UAT-uri și județe – sau un sistem pe 3 nivele – UAT-uri, județe și voievodate sau ținuturi. Pentru ultima variantă ar fi necesară o modificare constituțională, dar, repet, nu în sensul oferirii de autonomie guvernamentală, ci doar de modificare organizatorică”, a spus Alin Coleșa. 

Totodată, deputatul clujean a spus clar că AUR nu își dorește o simplă comasare, ci o reorganizare care să înlăture condiționările politice introduse în timp și care să țină cont doar de realitatea demografică, de căile de comunicație, de relief și de istorie – deci doar de chestiuni tehnice și culturale.

„În esență numărul de instituții cu un aparat de conducere distinct trebuie să scadă, iar numărul de puncte de deservire a populației să crească sau cel puțin să nu scadă. Deci oamenii nu vor resimți niciun regres din perspectiva distanțelor până la locurile unde trebuie să meargă pentru a fi serviți de instituțiile statului. Aș face o comparație – în loc de a avea o piramidă, îngustă, cu baza mică – interacțiunea cu oamenii – și o înălțime mare – numărul de șefi – cum este acum – dorim o piramidă cu baza mare și înălțime mică – mai multe locuri de oferire a serviciilor și mai puțini șefi la stat – un mod de funcționare mai eficient și mai aproape de oameni”, a conchis Alin Coleșa. 

Ovidiu Florean: Subiectul face o agendă inutilă de lucru pentru politic

Și senatorul de Bistrița, Ovidiu Florean, care face parte din RENEW, a precizat pentru ziarul nostru că această reformă ar fi una obligatorie, dar nu se va face mai devreme de 2030 deoarece nici PSD și nici PNL nu-și doresc acest lucru. 

„Ei consideră că și-ar pierde electoratul (primari, președinți de CJ, viceprimari, vicepreședinți, consilieri locali, consilieri județeni). Sunt câteva zeci de mii de oameni care și-ar pierde aceste posturi, deși unii sunt ineficienți iar bugetele comunelor mici sunt mai mici decât fondul lor de salarii. Practic, nu se pot face investiții, nici măcar bani pentru iluminat public nu au. La presiunea UE, se va face această reorganizare, dar după 2030. Deocamdată subiectul face o agendă inutilă de lucru pentru politic”, a spus senatorul Ovidiu Florean.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.