În edițiile trecute Gazeta de Cluj vă prezenta procentul infim de deșeuri reciclabile care au ajuns în perioada iulie 2020 – august 2022 în rampa Regiei Autonome a Domneiului Public (RADP) Cluj-Napoca. În condițiile în care majoritatea locuitorilor din orașul smart colectează deșeurile selectiv, operatorii de salubritate au predat numai 1129,24 tone de deșeuri reciclabile către RADP în ultimii doi ani.
Potrivit datelor furnizate de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), în perioada iulie 2020 – august 2022, au fost recepționate de la operatorii de salubritate numai 1129,24 tone de deșeuri reciclabile dintr-o cantitate totală de 387.818,39 tone. Mai exact, informațiile furnizate de RADP arată că numai un procent de 0,3% din totalitatea deșeurilor municipale au fost colectate selectiv. Dacă vă întrebați cum a ajuns orașul de cinci stele la aceste „performanțe” nemaivăzute, vă putem spune că rata scăzută de deșeuri reciclabile nu este determinată de faptul că locuitorii municipiului Cluj-Napoca nu știu sau nu vor să recicleze, ci de manevrele prin care RADP încearcă să-și umfle conturile.
RADP percepe aceleași costuri atât pentru deșeurile reciclabile, cât și pentru cele menajere, facturând un tarif de 336,74 lei/tonă +TVA firmelor care operează pe raza județului Cluj. Acest tarif este compus din 248,29 lei/tonă fără TVA-tariful de depozitare la CMID, 61,9 lei/tonă fără TVA-tariful de tratare a deșeurilor pe platforma RADP și 26,55 lei/tonă fără TVA-tariful de relocare a deșeurilor de pe platforma RADP la CMID Cluj. Prin urmare, cum deșeurile colectate selectiv nu se încadrează în niciuna dintre categoriile amintite, ar trebui să fie preluate în mod gratuit sau, în cazul în care se impune, dacă am presupune că printre PET-uri s-au strecurat și câteva sticle sau hârtii, să fie perceput numai tariful de 61,9 lei/tonă pentru tratarea deșeurilor. RADP profită de această oportunitate și încasează atât suma de 336,74 lei/tona de deșeuri reciclable, cât și banii rezultați în urma valorificării acestora, bani care nu sunt deloc de neglijat. Se vehiculează că ar exista o piață neagră a plasticului provenit din deșeurile reciclabile, unde colectorii ar fi dispuși să achite nu mai puțin de 12.000 de lei/tonă.
Deșeurile reciclabile, o adevărată comoară
Reciclarea a devenit o afacere extrem de profitabilă și nu puțini sunt ei care au ajuns să se îmbogățească de pe urma deșeurilor reciclabile.
Cea mai cunoscută firmă de acest tip de la nivelul municipiului Cluj-Napoca este Remat Cluj SA, societate administrată de Traian Ienciu, care se ocupă cu recuperarea materialelor reciclabile sortate. Remat Cluj SA a declarat pentru anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de 8.736.663 de lei și un profit net de 1.370.118 de lei. Societatea se ocupă de preluarea ambalajelor rezultate de la containerele de colectare selectivă a deșeurilor amplasate în municipiul Cluj-Napoca în cadrul proiectului pilot „Reciclezi și călătorești gratuit cu transportul public”. Proiectul prevede că la 15 ambalaje reciclate, clujenii pot obține un bilet cu 2 călătorii pentru transportul în comun. O inițiativă care a arătat că nu clujenii sunt cei care nu dau doi bani pe reciclare, deoarece în numai o lună au fost colectate aproximativ 10 tone de sticlă, 1 tonă de doze de aluminiu și 2 tone de plastic. Reprezentanții Remat Cluj SA s-au ferit să ne dezvăluie ce sume plătesc primăriei în schimbul deșeurilor, însă ne-au indicat că ultima factură are o valoare de 8.000 de lei.
O altă firmă cu sediul în Cluj-Napoca, dar cu acoperire națională, care se ocupă de recuperarea materialelor reciclabile sortate este Rematinvest SRL, patronată de milionarul Liviu Ciupe și cetățeanul chinez Tu Jianhua. Societatea a înregistrat pentru anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de 465.595.211 de lei și un profit net de 42.739.821 de lei.
Tragem concluzia că și RADP a vânat oportunitatea și a văzut că deșeurile reciclabile aduc un venit consistent în urma valorificării, cu atât mai mult că deșeurile sunt plătite și de operatorii de salubritate. Mai mult, în perioada în care RADP a operat CMID, iulie 2020 – august 2022, în urma procesului de tratare și sortare, a rezultat o cantitate de 58.520 de tone de deșeuri reciclabile pentru care Regia a încasat aceeași suma pe care a încasat-o în cazul deșeurilor menajere care au ajuns în rampa CMID.
În luna august reporterii Gazeta de Cluj l-au întrebat pe viceprimarul Dan Tarcea din ce motiv RADP încasează aceeași sumă pentru toate tipurile de deșeuri cu toate că numai o parte dintre acestea ajung în CMID, în condițiile în care rezultă o cantitate însemnată de deșeuri reciclabile care pot fi valorificate. Acesta ne-a confirmat că instituția din subordinea primăriei „încasează ceva bănuți mărunți din ce rămâne”, însă acei bănuți mărunți se ridică la valori de ordinul zecilor de mii de lei.
Datele RADP arată că orașul de cinci stele e codaș la reciclare
În perioada iulie 2020 – august 2022, RADP a declarat că numai un procent de 0,3% din deșeurile clujenilor au fost colectate selectiv în vederea reciclării. Cât despre deșeurile reciclabile obținute în urma sortării efectuate în rampa RADP, cu toate că ating un procent de 15,91%, în perioada menționată, sunt extrem de departe de a îndeplinii obligațiile impuse de Legea nr. 211/2011, legea cadru privind regimul deșeurilor, care a fost și înlocuită cu Ordonanța de urgență – OUG 92/2021(din 19 august 2021).
Potrivit Legii nr. 211/2011 România trebuia să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere. Cu toate acestea, țara noastră se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, care este de numai 14%, ceea ce arată că în ciuda campaniilor de marketing demarate de primărie, neregulile sunt la ele acasă chiar și în minunatul oraș de cinci stele.
Ordonanța de urgență – OUG 92/2021 din 19 august 2021 setează noi ținte pentru români și le impune autorităților administrației publice locale să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a de minimum 50% din masa totală generată, minim pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere și să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% din masă.
Garanția de 50 de bani pentru ambalaje a fost amânată
Sistemul prin care clienții erau recompensați cu 50 de bani pentru fiecare ambalaj de sticlă, plastic sau aluminiu returnat a fost amânat pentru anul viitor de către Guvernul României.
Potrivit proiectului menit să-i responsabilizeze pe români în activitatea de reciclare, clienții oricărui magazin din țară vor fi obligați să plătească în plus 50 de bani pentru fiecare ambalaj de sticlă, plastic sau aluminiu. Banii plătiți în plus pot fi recuperați numai dacă oamenii vor duce înapoi în magazin recipientul curat, pentru reciclare.
Rata de reciclare a țării noastre este de 11%, de cinci ori mai mică comparativ cu rata impusă de Uniunea Europeană. Din acest motiv, România este penalizată cu 80 de eurocenți pentru fiecare kilogram de ambalaj de plastic nereciclat.
