Dezastrele care au cutremurat România ultimului secol. Lista neagră a celor mai devastatoare evenimente

Cutremurul din 1977 care a devastat Bucureştiul, exploziile din anii 1920 petrecute în minele Văii Jiului şi catastrofa feroviară de la Ciurea, soldată cu circa 1.000 de morţi, se numără printre cele mai mari dezastre din istoria recentă a României, scrie adevarul.ro.

O mulţime de dezastre naturale şi accidente colective au rămas în istoria ultimului secol din România. Iată care au fost cele mai mari catastrofe:

1916 – Accidentul feroviar de la Ciurea Cel mai grav accident feroviar din România a avut loc în data de 31 decembrie 1916, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iaşi, pe calea ferată Bârlad – Iaşi. Sa soldat cu peste 1.000 morţi. Un convoi militar cu 26 de vagoane părăsise oraşul Galaţi, după ce Brăila fusese ocupată de trupele germane, şi se deplasa spre Iaşi. În vagoane şi pe acoperişul lor se aflau peste 1.000 de oameni. La coborârea spre Ciurea, mecanicii primei locomotive au încercat să frâneze pentru a reduce viteza însă frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu au funcţionat. Trenul a intrat pe lina a doua a gării, iar o vagoanele au deraiat şi s-au ciocnit de mai multe cisterne de combustibil declanşând o explozie şi un incediu, cauzând tragedia. Cele mai multe dintre trupuri nu au mai fost identificate.

1917 – Mina Elena, 57 de morţi În 19 octombrie 1917, o explozie petrecută la Mina Elena din Lupeni s-a soldat cu 57 de morţi. „Explozia a fost aşa de puternică, că majoritatea celor căzuţi au fost sfărâmaţi în bucăţi, de nu s-au putut recunoaşte, numele lor s-au ştiut din registrul de mină, fiindcă se ştia cine la ce locuri de muncă muncea”, scria Petru Mihăilă, fost angajat al exploatării şi lider al minerilor în perioada interbelică.

1922, Dezastrul din Mina Aurelia, 82 de morţi

În  27 aprilie 1922, la ora 12.30, o explozie provocată în mina de cărbune Aurelia din Valea Jiului a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni, dintre cei circa 100 de oameni care intraseră în acea dimineaţă în şut. Tragedia a fost cauzată de acumularea de gaz metan în subteran, în galeriile care nu erau ventilate corespunzător. Cele mai multe dintre trupurile scoase ulterior din mină erau de nerecunoscut. „La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie”, relata în mai 1922, ziarul Minerul

1970 – Inundaţiile soldate cu peste 50 de morţi În 14 mai 1970, Someşul a ieşit din matcă şi a pricinuit 56 de morţi, în urma inundaţiilor din Satu Mare. Alte peste 20.000 de animale au murit înecate în apele care au inundat jumătate din teritoriul oraşului. . Cele mai mari pagube s-au înregistrat în cartierul de jos al oraşului, denumit azi „14 Mai”, unde a fost măsurată şi cota maximă a apei: doi metri. Toate casele din cartier au ajuns sub ape.

1971 – Iazul de steril care a îngropat Certejul În dimineaţa de 30 octombrie 1971, iazul de decantare al minei Certej, la marginea căreia fuseseră construite mai multe blocuri de locuinţe s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc, în urma ruperii barajului. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de mâl toxic a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării şi a lăsat în urmă 89 de morţi, cei mai mulţi fiind copii. Multe dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate. Cel puţin 76 de persoane au fost rănite. Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la Certej a constatat că o posibilă cauză a prăbuşirii haldei a fost pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi.

1974 – Catastrofa aviatică din Munţii Lotrului În decembrie 1974, cu trei zile înainte de Anul Nou, un accident aviatic soldat cu 42 de morţi a avut loc în munţii Lotrului. Avionul zbura pe ruta Oradea – Bucureşti, iar la bord se aflau români, dar şi diplomaţi şi cetăţeni străini. Avionul a căzut la câteva zeci de metri de cabana Prejba şi a fost descoperit de un instructor de schi, care a alertat autorităţile. Bărbatul auzise zgomotul puternic al avionului care trecuse  deasupra cabanei. A ieşit din ea şi a urcat spre vârful Prejba, iar la 40 de metri de el a observat aparatul distrus, înfipt în zăpadă şi cu coada ruptă în sus. Rămăşiţe avionului şi cadavrele pasagerilor au fost împrăştiate pe o rază de aproape un kilometru.

Cutremurul din 4 martie 1977 – peste 1.500 de morţi

Cutremurul din seara de 4 martie 1977 a durat mai puţin de un minut, dar a făcut peste 1.500 de victime. Cele mai mari pagube au fost înregistrate în Muntenia, în zona Craiova – Bucureşti. În Capitală, 10.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături, dintre care peste 1.500 nu au mai putut fi salvaţi. 32 de clădiri au fost distruse complet şi alte 130 au fost grav afectate. Printre personalităţile care au murit în urma catastrofei au fost actorul Toma Caragiu, cântăreaţa Doina Badea şi poeta Veronica Porumbacu. Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22:22 şi a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. În întreaga ţară, au fost înregistraţi 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe distruse. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km, iar unda de şoc s-a simţit în Balcani.

1977 – Avalanşa care a ucis 23 de oameni

În 18 aprilie 1977, o avalanşă înregistrată la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş, s-a soldat cu 23 de morţi. A fost cea mai mare tragedie montană din istoria recentă a României. 19 dintre cei prinşi de avalanşă erau elevi de liceu, aflaţi la Bâlea în ultima zi a unei tabere de schi. Alături de ei, au murit trei profesori şi un inginer din Braşov. Grupul suprins de abalanşă ieşise la baza pârtiei şi a început să urce, cu intenţia de a o bătători zăpada. Elevii şi profesorii lor au urcat foarte puţin, înainte ca avalanşa să se declanşeze. A fost atât de puternică, încât unda de şoc a trecut peste lac şi a spart geamurile cabanei Paltinul, aflată la aproximativ o jumătate de kilometru distanţă.

1989 – Nava Mogoşoaia, peste 200 de morţi

În dimineaţa de 10 septembrie 1989, nava Mogoşoaia, care efectua o cursă cu pasageri între Galaţi şi Tulcea, a intrat în coliziune cu un convoi bulgăresc de nave. Accidentul s-a petrecut în dreptul Milei 79, în condiţii de ceaţă şi a dus la scufundarea navei. Au murit în mai puţin de un minut, 213 pasageri şi nouă membri ai echipajului. Comandantul împingătorului bulgăresc a fost găsit vinovat, iar în toamna lui 1989, a fost arestat. După două luni de detenţie, acesta a fost extrădat autorităţilor bulgăreşti, care l-au pus în libertate.

1995 – Avionul prăbuşit la Baloteşti

În 31 martie 1995, un avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul Otopeni cu destinaţia Bruxelles s-a prăbuşit, la două minute după decolare, în dreptul localităţii Baloteşti. Accidentul s-a soldat cu 60 de morţi, dintre care 11 membri ai echipajului şi 49 de pasageri. O defecţiune la motoarele avionului ar fi cauzat tragedia.

2015- Tragedia din Colectiv

Incendiul a izbucnit în seara de vineri 30 octombrie 2015 în clubul bucureştean Colectiv, în timpul concertului susţinut de trupa Goodbye to Gravity. În urma tragediei şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, dintre care 27 de persoane au murit în incendiu, 25 în spitalele din ţară şi 12 dintre răniţii transferaţi în străinătate. Conform datelor existente, focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui poliuretanic (uşor inflamabil) folosit pentru antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins foarte repede în tot clubul provocând leziuni – în unele situaţii cauzatoare de moarte, prin combustie, asfixie, intoxicaţii cu monoxid de carbon şi alte gaze, unui număr semnificativ dintre participanţii la concert.