Flaviu-George Predescu a fost consilierul fostului director al SRI, George Maior și redactor șef al revistei „Intelligence” (publicație a Serviciului Român de Informații). Doctorand al Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazu” (unitatea de învățământ superior militar a SRI), Flaviu Predescu a fost acuzat de plagiat – ”Am trei procese pe rol pentru o chestiune inventată”, spune acesta. Flaviu Predescu vorbește într-un interviu despre cum a ajuns în situația aceasta, despre legalitatea unor decizii luate la ANIMV puse sub semnul întrebării și despre neregularitățile softului anti-plagiat, despre care spune că este ”un instrument de fabricat așa zise probe”.
Carmen Gorgan: Din vara anului trecut, Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazu” a intentat numeroase acțiuni în instanță împotriva unor persoane cărora CNATDCU le-a retras titlul de doctor pentru plagiat. Practic, ANIMV a fost oarecum nevoită să-i dea în judecată pe deținătorii diplomelor, ca urmare a modificării Legii Educației care prevede că pentru anularea sau revocarea diplomei este necesar ca instituția care a acordat titlul să-i dea în judecată pe deținătorii diplomelor. Totuși, există situații, precum cea a dvs. în care cu toate că ați fost acuzat pentru plagiat, susțineți că sursa articolelor folosite este menționată în teza de doctorat, fiind vorba de câteva articole din Legea SRI și din Strategia Națională de Apărare. Care credeți că este motivul pentru care ați fost acuzat de plagiat?
Flaviu Predescu: Stimată doamnă, aș începe cu baza problemei. În 24 aprilie 2016, prin adresa numărul 101/ 24.04 2016, a cărei copie v-o pun la dispoziție, am fost invitat la Academia Națională de Informații Mihai Viteazul București de către rectorul de la acea dată, Iancu Niculae, care mi-a adus la cunoștință în biroul domniei sale, că un anume soft anti-plagiat comandat de ANIMV a depistat în teza mea de doctorat anumite similitudini cu surse din mediul virtual. Totodată, mi-a spus că și alte persoane care au obținut titlul de doctor la ANIMV au fost invitate de către ANIMV pentru a li se comunica aceeași problemă legat de tezele domniilor lor. În discuția respectivă mi s-a spus că mi se dă posibilitatea să-mi refac teza cu citările făcute corespunzător conform unei decizii a conducerii ANIMV (?!).
Deși lucrul mi-a stârnit neîncredere la prima vedere, am întrebat dacă demersul ANIMV este unul legal. Mi s-a spus că da și mi s-a înmânat o copie a softului anti-plagiat în care era inclusă teza mea, cu părțile necorespunzătoare semnalate printr-o culoare. Vă pun la dispoziție o copie a documentului electronic pe care l-am primit. O să vedeți că softul subliniază de-a valma termeni, noțiuni, cuvinte (considerându-le plagiat) numai pentru simplul fapt că se găsesc în mediul virtual.
De bună credință fiind am ținut seama de părțile semnalate, niște articole din legea SRI și câteva fragmente din Strategia de Securitate Națională 2008 și le-am pus în ghilimele, deși teza fusese alcătuită după standardele din 2011, iar originea fragmentelor era menționată atât în corpul tezei, deasupra textului respectiv, cât și la bibliografie. Există chiar un schimb de emailuri cu dl rector Iancu Niculae, post-discuție, care confirmă spusele mele. După această „operațiune” pentru care eu și ceilalți am avut termen o săptămână, dl rector Iancu ne-a comunicat (de data asta verbal) că totul este în regulă.
Deci, imaginați-vă ce surpriză am avut când am primit un email de la Școala Doctorală ANIMV, la începutul lui 2019, prin care mi se aducea la cunoștință că împotriva mea se va depune o sesizare la CNATDCU pentru plagiat, chiar de către ANIMV, instituția care îmi conferise titlul de doctor în 2011 și care în 2016 îmi solicitase să pun ghilimelele unde indică acel soft, chiar dacă eu știam că am făcut bine la vremea respectivă citând în corpul tezei și la bibliografie.
Pe de-o parte, Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe nu incriminează că reproducerea unei legi sau a unei strategii este plagiat (căci plagiatul înseamnă preluarea muncii creative a unei persoane și însușirea ei sub numele propriu).
Subliniez că la acea dată (aprilie 2016) actualul rector, dl Adrian Ivan, deținea deja o funcție în cadrul Școlii Doctorale ANIMV. Acum vă întreb eu pe dumneavoastră cum apreciați demersul ANIMV? Precizez că am sesizat organele abilitate cu privire la ceea ce am scris mai sus (Parchetul Militar) fără să fi fost chemat la vreo audiere au clasat sesizările pe motiv de „alcătuire necorespunzătoare a sesizării”.
Carmen Gorgan: Cu privire la această situație, pe rolul instanței de judecată sunt două procese intentate de dvs.: unul împotriva SRI – ANIMV și altul împotriva Ministerului Educației și Cercetării. Ce ați cerut judecătorilor și care este stadiul proceselor?
Flaviu Predescu: Am trei procese pe rol pentru o chestiune inventată. Unul în care eu am sesizat Ministerul Educației și care își așteaptă apelul la Înalta Curte, dar pe de altă parte s-a admis sesizarea Curții Constituționale în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate. Mai concret, nu poți judeca ceva din 2011 invocând o hotărâre a unei Comisii de Etică înființată în 2017. Apoi mai este procesul „clasic” (în care SRI m-a dat în judecată) obligat de Legea 139/ 2019/ Art. 2, prin care „diploma de doctor este revocată sau anulată prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești” și mai am încă un proces tot intentat de SRI care invocă aplicarea „nulității absolute” privind un act pe care l-a emis, recte diploma mea de doctor. De ce?
Păi pentru că eu am îndrăznit, știind că actualul rector ANIMV, dl Adrian Liviu Ivan, a făcut parte din comisia care mi-a acordat titlul de doctor în 2011, în calitate de profesor la UBB Cluj-Napoca, să întreb conform legii 544/2001, care a fost componența comisiei care mi-a acordat titlul de doctor (desigur, eu o știam dar aveam nevoie de o confirmare oficială pentru a-mi construi apărarea). Nu știu ce viciu de scriere sau bucătărie internă al ANIMV a făcut să mi se răspundă oficial că dl Adrian Liviu Ivan NU a făcut parte din comisia cu pricina (deși asta se regăsea și în CV-ul oficial al domniei sale de pe siteul UBB, schimbat între timp) ci un anume Ion Ivan. Probabil pentru a-l proteja pe dl Adrian Liviu Ivan (care înțeleg că între timp a recunoscut oficial că el a făcut parte din comisia care mi-a acordat titlul de doctor).
Carmen Gorgan: Sesizarea în care sunteți acuzat de plagiat a fost semnată de către Adrian Ivan, rectorul ANIMV. Tot Adrian Ivan, practic cel care contestă teza, a făcut parte din comisia care v-a acordat titlul de doctor și care ulterior s-a dezis de această semnătură, spunând că el nu a semnat în cadrul comisiei. Referitor la acest subiect, domnului Ivan i s-a cerut un punct de vedere, iar ANIMV a precizat ulterior că ”domnul prof. univ. dr. Adrian-Liviu IVAN îşi asumă referatul elaborat în contextul evaluării tezei de doctorat a domnului Flaviu-George Predescu”. Cum comentați această situație?
Flaviu Predescu: Mă întristează minciunile instituționale. Mereu mă duc cu gândul la Revoluție, ca la ceva furat. ANIMV mi-a deschis un proces anul trecut prin care dorește să-mi anuleze diploma de doctor invocând admiterea „nulității absolute” pe motiv că nu recunoaște o semnătură din cele 5, din comisia care mi-a acordat titlul de doctor în 2011 și practic de ce apare numele „Ion” în loc de „Adrian Liviu” pe procesul verbal al comisiei care a acordat titlul. Păi îl întreb deschis pe dl rector Adrian Liviu Ivan, a uitat că a făcut parte din comisia care mi-a acordat titlul de doctor? Dacă altcineva i-a scris greșit prenumele (eu neavând nicio vină) e normal să încalci principiul „Nemo auditur propriam turpitudinem allegans” (Nimeni nu se poate prevala de propria culpă în susținerea intereselor sale) și să spui „hai să-l nenorocim pe Predescu pentru un act pe care noi l-am greșit?”. Oare nu se gândesc la faptul că am părinți, familie, prieteni, copil, o anumită reputație literară (fiind multipremiat de Uniunea Scriitorilor pentru proză și poezie) ca să invoci anularea unor acte pentru ceva ce au greșit ei sau să mă declari plagiator (deși n-am copiat niciodată munca altcuiva)? Mai mult, SRI a cerut să contopească acțiunea privind anularea diplomei pentru nulitate absolută cu acțiunea în baza legii 139/ 2011, ca să dea greutate demersului. Instanța mi-a dat dreptate separând procesele și declinându-și competența.
Iertați-mă, e ca și cum până în 2011 te putea chema Flaviu, iar din 2017 s-a decis printr-o hotărâre ANIMV (nici măcar lege) că e ilegal să te cheme Flaviu și atunci ești…plagiator sau în celălalt proces… se invocă ilegalitatea numelui Flaviu, pentru că pe certificatul de naștere din 1981 a semnat Tanda, nu Manda. Deși Tanda era chiar Manda. Deci Kafka….
De altfel, ANIMV recunoaște oficial (vă pun la dispoziție actul) că o comisie de etică alcătuită în 2017 judecă ceva din 2011, după standarde din 2017. Un fel de „tribunalul poporului”.
Un aspect semnificativ este legat de „experții” care au făcut parte din Comisia de Etică ANIMV și cu care ANIMV a judecat așa zisele plagiate. Într-o adresă pe care v-o pun la dispoziție ANIMV recunoaște că din Comisia de etică nu au făcut parte experți, deci non-experți au decis verdictul de plagiat în ceea ce mă privește. Deși într-un interviu acordat doamnei Emilia Șercan (https://animv.ro/interviu-acordat-de-catre-prof-univ-dr-adrian-liviu-ivan-dnei-emilia-sercan-24-04-2018) , rectorul ANIMV, dl Adrian Liviu Ivan spune că tezele suspecte de plagiat vor fi evaluate de experți din afara ANIMV.
De fapt, verdictele de așa zis plagiat au fost date de un soft cel puțin îndoielnic și confirmate de niște subordonați ai dl-ui Adrian Liviu Ivan (puși într-o postură jenantă, după cum mi-au dat de înțeles la întâlnirea pe care am avut-o la Comisia de Etică în 26.03 2019). Unde este deci corectitudinea și imparțialitatea?
Carmen Gorgan: De-a lungul timpului s-a dezvăluit că într-adevăr există nereguli cu multe dintre tezele de doctorat din România, inclusiv la nivelul Academiei SRI. Având în vedere parcursul dvs. profesional, dar și din postura de doctorand la ANIMV, care credeți că sunt principalele motive pentru care s-a ajuns la această situație, ce nereguli cunoașteți dvs. că se comit în instituții și care ar fi soluțiile? În acest context, amintesc că în urmă cu aproximativ doi ani s-a dezvăluit că teza de doctorat a lui Florian Coldea a dispărut misterios de la Biblioteca Națională a României chiar când în spațiul public au apărut primele acuzații de plagiat. Pe scurt: de ce unii scapă, iar alții sunt acuzați fără motiv?
Flaviu Predescu: Într-un articol am detaliat (https://www.dcnews.ro/din-nou-despre-a-face-cursuri-la-sri_547835.html) încă din 2017 care cred eu că a fost în mare situația. Școala Doctorală a ANIMV nu a fost ceva de lepădat, rectorul (de la vremea respectivă, 2011), coordonatorii nu erau oameni nepregătiți, din contră. Aproape că sunt ferm convins că acel soft anti-plagiat a găsit tuturor doctoranzilor similitudini, pentru că în tăvălugul lui a „înroșit” totul. Aș putea spune că softul a fost un instrument de fabricat așa zise probe. De exemplu CNATDCU prin MEC se apără spunând că „nu ce a găsit softul e proba pentru care am decis retragerea titlurilor ci oamenii noștri au constatat evaluând unde softul a semnalat.” Hai, pe cuvântul vostru, băieți? îmi vine să-i întreb, când rapoartele lor invocă tocmai ceea ce le-a trimis ANIMV: rapoarte, concluzii, hotărâri anterioare luate de…neexperți… Deci, în opinia mea totul este foarte superficial, dubios chiar. Știu că discreditarea și generalizările plac multora, dintre cei care formează opinia publică, dă bine: „iată, procesul de curățenie a început!” sau folosirea eronată a sintagmei „plagiatori” indiferent dacă este o eroare de citare sau chiar un furt de proprietate intelectuală. Când nedreptățile și umilințele li se întâmplă unora care astăzi râd și se bucură, atunci încep să conștientizeze ce înseamnă un astfel de linșaj public.
O altă anomalie este reprezentată de cei care au cerut să li se retragă titlul de doctor și care au în continuare tezele intacte, nici măcar n-au mai intrat în Comisia de etică păstrându-și titlul.
În ceea ce privește teza domnului Coldea, nu știu ce să spun. Ar putea chiar dumnealui să o pună la dispoziție sau ANIMV și s-ar încheia povestea. Eu n-am văzut-o și n-am fost la susținerea ei. Îmi mențin însă părerea că softul cu pricina a fost făcut să găsească tuturor tezelor câte ceva.
Imbecilitatea unora de a pretinde doctorate unde cuprinsul e mult spus expunere la o consfătuire în domeniul stratejiilor dă pierdu’ vremea, face ca vulpea ce nu ajunge la struguri să spună delirant că softul ce deconspiră plagiatul, nu-‘i bine cu el. Ei bine, softul e bine cu el, asta face, deconspiră furtul unor hoți !
Domnu rector, nu mai scrieți comentarii când sunteți „bat”, a se înțelege beat.
Ce legătură are că Flaviu Predescu este „multipremiat” (??) pentru literatură cu plagiatul în securitate naţională? Apropo, cuvântul nu există în DEX, dar la un mare scriitor ca Flaviu George P…. nu contează. A luat Premiul Nobel pentru literatură şi nu ştim noi? Dacă este aşa de mare intelectual şi scriitor, de ce nu şi-a dat doctoratul în filologie?? Că înţeleg că se ocupă cu asta venerabilul…Ce legătură are că are părinţi, copil, familie cu plagiatul??? Prost de tot stă cu logica venerabilul….
Colonelul în rezervă Răzvan Ventura este autorul comentariului de mai sus. S-a lăudat cu asta.
Eu înțeleg că adevăratul subiect al acestui articol este „Dezvăluiri despre plagiatul comis de scriitorul Flaviu George Predescu”