Lipsa unor reglementări clare a unui Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului, face ca, peste noapte, între case să apară blocuri, iar în cartiere de blocuri să se edifice blocuri turn. În spatele acestor afaceri sunt oameni cu influenţă din oraş care, în mod normal, ar trebui sancţionaţi pentru abaterile imobiliare. Însă Clujul este un oraş în care până şi Prefectul, Gheorghe Vuşcan, a beneficiat de construcţii ilegale. Clujenii de rând, care se declară nemulţumiţi de această junglă imobiliară, sunt puşi în faţa unui cerc vicios reprezentat de politicieni, funcţionari şi afacerişti.
În momentul de faţă, două mari proiecte imobiliare îi nemulţumesc pe clujeni. Pe de o parte, mănăşturenii se declarară revoltaţi de un bloc de 25 de etaje care ar urma să fie “plantat” în cartierul lor. Celălalt proiect imobiliar care ridică nemulţumiri este edificat în cartierul Gruia şi este vorba de un bloc care se ridică în apropierea intersecţiei ”7 Străzi”, într-o zonă în care sunt construite doar case. Autorizaţiile de construcţie au fost date cu girul administraţiei locale. Însă adevărata problemă o constituie arhitecţii care par că sunt în stare să proiecteze o hală industrială în mijlocul Grădinii Botanice, atâta timp cât sunt plătiţi pentru prestaţie. Mai mult, cei care proiectează aceste aberaţii urbanistice, în loc să le fie suspendat dreptul de a profesa măcar pentru o perioadă de timp, fac parte tocmai din fieful celor care au participat la elaborarea unui Plan Urbanistic General al Clujului. Pentru ca întreaga situaţie să fie cât mai caragialescă, în momentul de faţă, PUG-ul Clujului, un proiect evaluat la aproape un milion de euro, chiar dacă este finalizat zace inutil pe site-ul Primăriei Cluj Napoca în aşteptarea unor avize şi parafe.
PUG-ul fâlfâie online
Mai mult, o parte dintre arhitecţii clujeni spun că PUG-ul nu are făcute studii de fluidizare a traficului şi că în unele zone, proprietăţile se suprapun. “Studiul de trafic nu este făcut ținând cont de dezvoltarea urbană estimată în următorii 10-20 de ani, nu există un studio de reglementare al rețelelor edilitare, nu este elaborat un regulament de dotare urbană cu rețele și reguli de pozare, nu conține instrumente de dezvoltare urbană prin care să fie stimulată atât inițiative privată cât și parteneriatul public privat”, explică un arhitect. El mai adaugă şi că oraşul a fost împărţit în trei zone de importanţă: zona de locuire, zona de urbanizare, unde au fost incluse şi zona Borhanci şi zona de restructurare de 593 de hectare, care se suprapune peste fosta zonă industrială şi un parcelar riveran de 250 de hectare. Potrivit noului PUG, 60% din suprafaţa municipiului reprezintă zona de locuinţe, mai exact 1.660 de hectare, 25 de hectare reprezintă spaţiile de servicii, 197 de hectare zona de activităţi economice, zona mixtă are 47 de hectare, iar 147 de hectare este zona verde nou constituită. De asemenea, se măreşte zona protejată din centrul oraşului la 614 hectare, datorită includerii Canalului Morii şi a Someşului.
“Ciclopul” de la 7 străzi “născut” de arhitectul Dinculescu
În acest context apar proiecte imobiliare care nu respectă cele mai elementare reguli de dezvoltare urbanistică. Spre exemplu, în cartierul Gruia, în apropierea intersecţiei 7 străzi se construieşte un bloc în mijlocul unei zone liniştite de case. Pe lângă faptul că străzile din zonă nu vor putea absorbi traficul care se va crea odată cu mutarea a câtorva sute de persoane pe un spaţiu de aproximativ 3-4000 de metri pătraţi, vecinii din zonă şi-au exprimat în mod făţiş nemulţumirea faţă de acest proiect. Cu toate acestea primăria a preferat să fie de partea investitorului, în loc de cea a clujenilor care locuiesc acolo de zeci de ani şi nu doresc ca în apropierea caselor spaţiul să fie sufocat de un bloc. Din punctul de vedere al documentaţiei, acest bloc se construieşte cu un aviz de extindere a unei case! Această aberaţie imobiliară a fost proiectată de arhitectul clujean Mircea Dinculescu, asistent universitar al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism şi membru în COMISIA TEHNICĂ DE AMENAJARE A TERITORIULUI şi DE URBANISM din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ.
Vlas îi pune pe mănăştureni în capul lui Boc
Un alt proiect urbanistic, care i-a scos pe mănăştureni în stradă este cel al unui bloc de 25 de etaje într-un cartier unde maximul de etaje este de 10.
Culmea este că beneficiarul proiectului, Radu Vlas, a fost şi unul din sponsorii de campanie electorală a PDL-ului. El a primit din partea municipalităţii clujene o autorizaţie pentru construirea, la intrarea în Cluj Napoca, pe Calea Floreşti , a unui bloc de 25 de etaje. Oamenii din zonă, extrem de nemulţumiţi de această decizie a Primăriei Cluj Napoca, reclamă “confiscarea” unei străzi din domeniul public, cu tot cu stâlpii ce asigură iluminatul stradal, şi trecerea acesteia în proprietate privată. Este vorba despre strada Batozei. “Preşedinţii asociaţiilor de proprietari din blocurile aflate în zonă acuză, sunt indignaţi şi revoltaţi de faptul că ar fi fost modificate cărţile funciare ale vechi proprietarilor de pe strada Batozei, iar aceste proprietăţi ar fi fost “mutate” în jurul complexul H din cartierul Mănăştur. În cazul în care aceste acuzaţii se dovedesc a fi reale, e limpede că o asemenea operaţiune abuzivă şi ilegală s-ar fi putut face doar prin corupţie şi mită, iar organele specializate sunt datoare să facă cercetări şi să ofere un răspuns cetăţenilor revoltaţi şi sancţiuni penale pe măsură”, spune liberalul Ioan Petran, care s-a aliat cu nemulţumirile celor din zonă în speranţa obţinerii unui capital politic.
