Potrivit unei analize comparative realizate în funcție de grupa de vârstă pe o perioadă de 10 ani, copiii (0-18 ani) sunt mai expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială decât restul populației din UE. În România, cel puțin unul din trei copii se află într-o astfel de situație, potrivit Raportului special al Curții Europene de Conturi.
În 2018, 23 de milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Totuși, nivelurile sărăciei în rândul copiilor variază semnificativ între statele membre. Patru state membre (România, Bulgaria, Grecia și Italia) au înregistrat un procent de copii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială mai mare de 30%, ceea ce înseamnă că cel puțin unul din trei copii era expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În statele membre care au raportat cele mai scăzute niveluri (Danemarca, Țările de Jos, Republica Cehă și Slovenia), unul din șase copii este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
România este, încă din 2015, capul listei negre
Potrivit unei analize realizate acum 2 ani, în capul listei statelor cele mai vulnerabile în acest sens se află România, care înregistrează un procent de 38,1% copii expuși riscului de sărăcie sau excluziunii sociale. Bulgaria prezintă un procent de 33,7%, Grecia 33,3%, iar Italia, ultima țară din rândul celor mai vulnerabile, prezintă un procent de 30,6% copii expuși sărăciei și excluziunii sociale.
De asemenea, România face parte din statele membre cu o rată a riscului de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor evaluată ca „ridicată” sau „foarte ridicată” și în perioada 2015-2017 și, din nou, este în fruntea statelor care au o astfel de problemă.
Investiția în copii influențează viața socială și, implicit, viața politică. Cum comentează Rareș Bogdan situația în cauză
Acordarea unei atenții speciale copiilor și abordarea ratei actuale ridicate a copiilor care trăiesc în sărăcie sunt aspecte vitale pentru o economie bazată pe cunoaștere, durabilă, eficientă și competitivă, și pentru o societate echitabilă la nivel intergenerațional.
Europarlamentarul Rareș Bogdan comentează în acest sens, atitudinea statului român și a cetățenilor, în general, față de această problemă extrem de gravă şi cu consecinţe extrem de complicate, care poate remodela perspectivele de creştere şi dezvoltare a ţărilor din spaţiului UE.
Sărăcia în rândul copiilor reprezintă o provocare pentru multe state membre și poate avea efecte semnificative asupra oportunităților ivite mai târziu în viața de adult, un astfel de efect fiind de exemplu șomajul. Această problemă se află, în prezent, printre prioritățile agendei politice, ca urmare a propunerii Parlamentului European privind o garanție pentru copii în perioada 2021-2027.
“Avem o situație specială în România pentru că noi avem 120.000 de copii care trăiesc fără un părinte din cauză că părintele este plecat la muncă în Occident. Pe lângă aceasta, avem aproape 90.000 de copii care au ambii părinți plecați la muncă în străinătate și trăiesc cu bunici, cu unchi sau cu alte rude, de gradul 1 sau de gradul 2.
Totodată, gradul de sărăcie este uriaș și, din păcate, avem un mare abandon școlar. Sunt comunități întregi unde abandonul școlar a devenit o normalitate. Dacă statul nu va reuși să se implice și să rezolve această problemă, vom ajunge să avem o țară care în câțiva ani va fi afectată pe de o parte de fenomenul de excludere socială și, pe de altă parte, de o educație precară care va influența viața socială și implicit viața politică.
Aici este o chestiune care trebuie să o gândească guvernele – toate guvernele. Subiectul acesta nu ține de culoarea politică. Nu ține de PNL sau de PSD, ci de voința noastră de a înțelege că problema copiilor și a protejării lor trebuie să fie prioritară.
Citeam într-un ziar o chestiune de o gravitate absolută! Faptul că un tânăr care a fost arestat pentru pornografie infantilă și care a declarat că oricând ar face sex cu o copilă de 10 ani, a fost eliberat de judecători. Mi se pare o chestiune foarte gravă care decredibilizează justiția din România și ne creează o foarte mare problemă- asta apropo de cum știm noi, ca țară, să ne protejăm copiii”, a subliniat europarlamentarul Rareș Bogdan.
Europenii atrag atenția!
Combaterea sărăciei în rândul copiilor are loc, în primul rând, la nivelul statelor membre. Guvernele și alți actori din statele membre derulează o serie de inițiative de politică socială și bunăstare pe care le pot pune în aplicare pentru a sprijini copiii și familiile dezavantajate, precum programe obișnuite de transfer social, furnizarea directă de servicii și resurse sau programe de intervenție specifică.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană și în special Comisia Europeană au un rol de jucat. Acestea sprijină și completează activitățile statelor membre în combaterea excluziunii sociale, iar în acest scop, Comisia are la dispoziție instrumente atât juridice, cât și financiare.
Curtea de Conturi a efectuat vizite la autoritățile naționale de resort din Germania, Italia, Polonia și România, precum și organizații internaționale și neguvernamentale care activează în domeniul combaterii sărăciei în rândul copiilor, scopul pe care l-a urmărit fiind acela de a obține mai multe informații și de a afla care este perspectiva acestor organizații asupra chestiunii analizate. Selectarea statelor membre a fost făcută pe seama ratelor sărăciei în rândul copiilor și alocarea potențială din Fondul Social European (FSE) pentru combaterea acestui fenomen.
Curtea de Conturi își propune să încurajeze statele membre să organizeze și să pună în aplicare politici de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor prin strategii multidimensionale, urmând o listă de principii orizontale. Recomandarea solicită statelor membre să stabilească, de asemenea, mecanismele de guvernanță, de punere în aplicare și de monitorizare necesare, pentru a se asigura că politicile abordează în mod eficace sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, precum și pentru a utiliza pe deplin instrumentele UE relevante, inclusiv fondurile UE.
Exemplu de măsură de combatere a sărăciei în rândul copiilor în Polonia
Autoritățile poloneze au raportat, potrivit Curții Europene de Conturi, că cea mai importantă măsură în combaterea sărăciei în rândul copiilor a fost introducerea, la data de 1 aprilie 2016, a programului de prestații familiale „Family 500+”.
Scăderea disproporționată a numărului de copii afectați de sărăcia relativă în 2017, comparativ cu 2016, și procentul relativ redus înregistrat de atunci se datorează, într-o măsură semnificativă, programului respectiv, deși nu a fost efectuată încă nicio evaluare independentă cu privire la program.
În perioada aprilie 2016 – 30 iunie 2019, prestațiile familiale au fost furnizate pentru primul copil în funcție de venit și, ulterior, pentru fiecare copil, indiferent de venit. Consiliul European, la rândul său, și-a exprimat îngrijorarea că programul a avut un efect negativ asupra participării părinților – în special a femeilor – pe piața muncii.
Începând cu 1 iulie 2019, a fost introdusă o modificare, programul oferind în prezent un sprijin financiar universal/indiferent de venit tuturor celor 6,8 milioane de copii din Polonia.
Totuși, acest regim de prestații are și inconveniențe. Costurile anuale totale ale programului s-au ridicat la aproximativ 23 de miliarde PLN (1 zlot polonez = 1,09 RON) în 2017 și 2018 (aproximativ 1,1 % din PIB) și se estimează o creștere a acestora până la 40 de miliarde începând cu anul 2020.
Polonia este una dintre țările care înregistrează unul dintre cele mai mici procente de sărăcie și excluziune socială în cazul copiilor, anume 17, 2%.
În prezent, acest subiect este mult mai serios decât lasă politicienii să se considere, dacă le ascultăm discursurile politice. Toți anunță triumfători despre interesul pe care îl au în ceea ce privește recuperarea economică și socială post-pandemică. Anunță că este preocuparea lor să se ocupe de protecţia grupurilor de populaţie defavorizate – copii şi deopotrivă, vârstnici. Realitatea este însă alta, una destul de cruntă, din nefericire.
Trebuie menționat că Raportul realizat de Curtea Europeană de Conturi a fost finalizat înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19 și, drept urmare, nu ține seama de evoluțiile în materie de politici sau de alte modificări care au apărut ca răspuns la pandemia actuală. Cât de mari sunt șansele ca, în urma dezastrului economic din prezent, statul român să se implice mai mult în gestionarea acestei probleme? Infime.
„Sărăcia în rândul copiilor rămâne o problemă gravă în UE și este un fenomen care nu favorizează o societate durabilă, inclusivă și echitabilă. Din păcate, această problemă se va agrava probabil ca o consecință a crizei în curs provocate de pandemia de COVID-19“, se exprimă Tony Murphy, membru al Curții de Conturi Europene.
Avem mult prea multe probleme nerezolvate
“Eu cred că noi, ca țară, nu conștientizăm cât de important este să ne ocupăm de viața și de viitorul copiilor”, s-a exprimat politicianul PNL Rareș Bogdan.
“Cred că în continuare privim acest subiect ca o chestiune mult prea simplistă și ține de educația noastră și de modul în care ne raportăm la acest subiect. Facem mult prea puțin pentru copii. Noi, ca țară, ca guvern, indiferent de culoarea politică, facem mult, mult, mult prea puțin pentru protejarea drepturilor copiilor, pentru educația lor și implicit pentru protecția din cadrul familiilor. Pentru că la noi încă există familii care consideră – iar aceasta este o chestiune ce ține de feudalismul timpuriu – că bătaia e ruptă din rai. Mai sunt și profesori sau învățători care sunt de aceeași părere. Chestiuni care de mult au fost abandonate sau au fost considerate rușinoase în țările occidentale, la noi încă se practică pe o scară largă și lucrul asta arată lipsa de educație, lipsa de civilizație și lipsa de înțelegere a modului în care funcționează în momentul acesta lumea.
Avem mult prea multe probleme nerezolvate”, a mai evidențiat europarlamentarul.
Soluții concrete pentru a rezolva problema sărăciei și a excluziunii sociale din rândul copiilor? “Bani!”
“Bani! Avem nevoie de bani!”, a declarat Rareș Bogdan. “Bani pentru zonele defavorizate, rurale, izolate, bani pentru pentru autobuze, bani pentru calculatoare, bani pentru familiile cu situație financiară precară, bani pentru mămicile rămase singure și sprijin din partea statului, bani pentru tații care rămân singuri, de asemenea.
Copilul trebuie să devină o prioritate în România, nu doar o chestiune pe care să o lăsăm în grija familiei. După modelul statelor nordice, statul trebuie să se implice mult mai mult, prin sprijin financiar direct!”, a afirmat politicianul PNL.
Câți bani a alocat UE României pentru abordarea problemei sărăciei în rândul copiilor
În urma analizei realizate, Curtea Europeană de Conturi a transmis că UE a oferit României 925,50 milioane euro pentru promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei discriminări și alte 925,50 milioane euro pentru investiția în educație, formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții.
Din păcate însă, în România (și nu numai) copiii afectați de sărăcie nu constituie un grup țintă explicit pentru intervențiile din Fondurile Structurale și de Investiții Europene (ESI) și nu există criterii de selecție care să vizeze sprijinul financiar pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Ca atare, nu se poate stabili dacă aceste intervenții au adus beneficii în mod direct copiilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială din România. În UE, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor se află în mâinile fiecărui stat membru.
