Direcţia de Integrare Europeană a Prefecturii, sinecură pentru pensionarii din clientela partidului de guvernământ

Ordonanţa care modifică Legea administraţiei publice locale, renunţând la incompatibilităţi, nu a avut alt rol decât acela de a menţine clientela politică atât în consiliile locale şi judetene cât şi în regiile subordonate şi direcţiile descentralizate ale instituţiilor de stat.

Generalul PSD

Cu toate “succesele” guvernului Năstase, românii nu o duc mai bine astăzi decât au dus-o în urmă cu un an, doi, şapte ori zece. Sărăcia este la fel de virulentă ca în trecut şi grav este faptul menţinerii ei cu bună ştiinţă de partidul-stat în scop de şantaj.
Ţara e sufocată de sărăcimea ajunsă în situaţia de a ţine mâna întinsă la milostenia guvernaţilor. Ajutorul social, venitul minim garantat, tind să transforme România într-o ţară de asistaţi. Asta, în timp ce protejaţii PSD se lăfăie în vile luate la preţ de batjocură, au funcţii şi salarii neruşinate, iar securiştii au fost reactivaţi în folosul PSD.
O lege pentru deconspirarea Securităţii a fost adoptată de Parlament, însă prevederile acesteia mai degrabă apără fostele structuri represive. În acest timp, foştii securişti au fost reactivaţi în structurile cheie ale statului român, unii având chiar poziţii importante.

În vizorul SRI

La Ambasada Romaniei din Budapesta se afla la post, atât înainte cât şi în primii ani după evenimentele din decembrie `89, pe post de ataşat militar, generalul de divizie Mihai Corneliu Lungu. Ce rol aveau (şi au) ataşaţii militari? Să obţină informaţii despre capacitatea de apărare, operaţiunile militare, armele, serviciile de spionaj şi intenţiile ţării gazdă faţă de statul în serviciul cărora sunt. Înainte de 1989, ofiţeri cu funcţii importante din armata română au fost recrutaţi de serviciile speciale sovietice. Ofiţeri din cadrul Serviciului Român de Informaţii ne-au declarat, sub protecţia anonimatului, că şi Corneliu Lungu a fost în atenţia serviciului de contraspionaj, fiind suspectat de legături cu GRU, serviciul de informaţii militare al fostei Uniuni Sovietice.

Război contra funcţionarilor publici

În anul 2000, Lungu încă mai era ataşat militar al României la Budapesta. El a fost pensionat la scurt timp după aceea, dar omul a simţit că mai poate fi de folos partidului şi statului. Aşa că, la sfârşitul anului 2002, a candidat pentru ocuparea postului de şef al Direcţiei Integrare Europeană din cadrul Prefecturii Bihor. Când a candidat, Corneliu Lungu avea deja “ploile” aranjate, deşi Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, prevede, la art. 4: “Principiile care stau la baza exercitarii funcţiei publice sunt:
a)    asigurarea promptă şi eficientă, liberă de prejudecăţi, corupţie, abuz de putere şi presiuni politice a tuturor activităţilor efectuate de funcţionarii publici;
b)     selectarea funcţionarilor publici exclusiv după criteriul competenţei;
c)     egalitatea şanselor la intrarea şi la promovarea în corpul funcţionarilor publici”.
Având în vedere că, potrivit declaraţiei Irinei Blaga, la concursul organizat în decembrie 2002 de Prefectura Bihor pentru postul de director al Direcţiei Integrare Europeană, Mihai Corneliu Lungu, deşi pensionar, a fost singurul candidat, iar concursul a fost validat şi Lungu numit în funcţie, ne îndoim că aceste prevederi au fost respectate.
Funcţionarii publici sunt supăraţi că “odată cu schimbarea puterii politice se schimbă şi legislaţia în domeniu, funcţionarii devenind o masă de manevră politică”. Conform liderului Uniunii Naţionale a Funcţionarilor Publici, Vasile Marica, în anul 2000, când s-a schimbat puterea politică, toţi funcţionarii publici au fost schimbaţi după bunul plac al şefilor. Apariţia legii salarizării funcţionarilor publici, în 2002, a distrus instrumentele de presiune asupra funcţionarilor publici de execuţie, fapt ce a nemulţumit puterea politică. “În acest context au apărut modificările la Legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, ceea ce a dus la reîncadrarea acestora. Procesul reîncadrării s-a caracterizat prin subiectivism, fiind avansaţi cei care erau mai apropiaţi şefilor; criteriul performanţei nu a avut nici un rol în acest proces. Au beneficiat de aceste privilegii aproximativ 11.000 de funcţionari publici. Şi astăzi mai sunt pe rol procese cu administraţiile ale funcţionarilor publici cărora le-a fost modificată cariera profesională pe criterii subiective”– susţine Vasile Marica.

Avere de pensionar. Occidental

Declaraţia de avere a lui Corneliu Mihai Lungu, consilier şef Serviciu la Prefectura Bihor, dată la 15.05.2003 : o casă de locuit, dobândită în 1996, cu o suprafaţă locuibilă de 130 mp (nu se spune faptul că a fost casa de protocol a fostului PCR, cumpărată la un preţ derizoriu – se avansează cifra de 25 milioane lei), un autoturism TOYOTA YARIS, fabricat în anul 2000.
Lungu este şi în prezent în proces cu familia foştilor proprietari, care revendică de ani de zile imobilul de pe strada Horea, cumpărat pe bani de nimic de fostul general comunist, ajuns şef  la “Integrare Europeană”.

Tăietor de frunze la câini guvernamentali

Titulatura completă este “Direcţia pentru Integrare Europeană, Dezvoltare economică şi Monitorizarea Serviciilor Publice Descentralizate” Mai pe scurt. DIEDEMSPD. Ce face fostul general pentru salariul gras oferit de Guvern şi PSD? O spun chiar atribuţiile amintitului serviciu, menţionate într-un perfect limbaj de lemn pe site-ul Prefecturii Bihor,
“Elaborează, în colaborare cu specialiştii Consiliului Judeţean, cu persoanele responsabile din cadrul fiecărui serviciu public descentralizat al ministerelor şi din cadrul fiecărei autorităţi publice locale, planul judeţean de măsuri pentru integrarea europeană şi amplificarea relaţiilor externe, în conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea europeană, … urmăreşte şi aplică, împreună cu grupul pentru monitorizarea reformei, constituit la nivel judeţean, prevederile cuprinse în strategiile şi programele de reformă a administraţiei publice locale, elaborate pe baza Programului de guvernare.” Mai pe înţelesul tuturor, tăiatul cu spor al frunzei la câini. Nici Ceauşescu nu le putea potrivi mai bine!
Pe site-ul Direcţiei de Integrare Europeană poate fi vizualizat programul “Europa la sate – campania de informare europeană în mediul rural”, prin care se oferă oportunităţi de finanţare, burse de studiu în străinătate, schimburi de experienţă, etc. Cei câţiva tineri din satele bihorene pe care reporterii noştri i-au chestionat despre acest program afirmă că habar n-au că există aşa ceva şi susţin că oportunităţile “europene” sunt, probabil, popularizate doar pentru tinerii pesedişti.
Corneliu Lungu este însă, în acelaşi timp, un autor prolific şi cadru didactic universitar la Universitatea Oradea. Profesor doctor. Şi predă, în cadrul Facultăţii de Istorie-Geografie, cursuri  gen “Managementul deciziei politice”. Corneliu Lungu figurează şi coordonator al volumului “Revoluţia română în context european”.
Pe lista titlurilor selectate pentru subvenţionare în anul editorial 2001 de către Ministerul Culturii şi Cultelor, adică de la bugetul de stat, la poziţia nr 7 apare Corneliu Mihai Lungu, cu o lucrare tipărită la Editura “Elion”, intitulată “Trianon – România la Conferinţa de pace de la Paris”; la poziţia 40 regăsim Editura “Victor Frunză” – Corneliu Mihai LUNGU, “Românii din afara graniţelor”
Dacă ai relaţii şi ţi se publică toate “capodoperele”, indiferent de valoarea acestora, poţi face o grămadă de bani. Corneliu Lungu, este un scriitor prolific şi un mare admirator al PSD, partid în care s-a înscris după pensionare. El a mai scris volumul “1920. Un act de justiţie. Documente, împreună cu Ioana Grigore, lucrare tipărită de Editura Elion în 2001. Editura Curtea Veche i-a mai publicat lucrarea “România în jocul marilor puteri 1939-1940”, la care este coautor împreună cu Alexandra Negreanu.

O vilă pentru “mon general”!

Dar să revenim asupra casei de pe strada Horea nr 42. Potrivit funcţionarilor de la Administraţia Patrimoniului Imobiliar din cadrul Primăriei Oradea, imobilul a fost cumpărat, în 1996, de chiriaşul care îl ocupa la acea dată, Mihai Corneliu Lungu, în baza contestatei Legi 112/1995, socotită de mulţi jurişti o adevărată sfidare la adresa dreptului de proprietate, de la fostul RAGCL-Bihor, prin contractul de vânzare-cumpărare nr 571/1996. Preţul tranzacţiei nu a fost dezvăluit, însă din surse neoficiale, am aflat că aceasta ar fi fost cumpărată de general cu 25 de milioane lei. Un preţ de batjocură, în condiţiile în care valoarea de piaţă a vilei primită cadou de “generalul PSD” este de câteva sute de mii de dolari.
“Casa este revendicată în baza Legii 10/2000, de petenta Pleşa Stela, dar nu poate fi restituită în natură fostului proprietar. Acesta va primi despăgubiri. Imobilul urmează să fie evaluat, pentru a se stabili cuantumul despăgubirilor”– ne-au precizat funcţionarii de la API. După cum se poate constata, e o afacere “bulgărească”. Adică, protejatul regimului pedeseristo-pesedist cumpără vila la un preţ de nimic, iar despăgubirile, care, dacă imobilul va fi evaluat corect, ar putea atinge câteva sute de mii de dolari, vor fi plătite de statul român. Acelaşi stat care a dat Legea 112.

Justificări inutile

Am solicitat purtătorului de cuvânt al Prefecturii Bihor, Nicolae Şandru, să ne comunice când şi în ce condiţii a fost angajat Corneliu Lungu ca şef al Direcţiei Integrare Europeană a Prefecturii Bihor. Deşi era pentru el doar o chestiune de câteva minute pentru a obţine datele care ne interesau, a cerut să facem o cerere în acest sens şi vom primi răspunsul “în termen legal”. Într-un mod semiconfidenţial, dl Şandru ne-a destăinuit că generalul (r) Lungu “a suferit un infarct sau preinfarct pe când preda la Universitate şi acum e în convalescenţă” şi ne-a recomandat “să nu ne facem păcate” scriind negativ despre el. Întrucât în ziua următoare Nicolae Şandru ne-a anunţat că a demisionat din funcţia ocupată la Prefectura Bihor, am fost îndrumaţi la şeful Direcţiei Integrare Europeană, Horia Jarca. Care, la rândul lui, ne-a dat în primire unei funcţionare de la Serviciul Resurse Umane, Irina Blaga. Aceasta s-a străduit din toate puterile să ne convingă că “generalul PSD” a fost angajat legal, dar asta nu înseamnă că situaţia e cea prezentată de ea.
“Dl Corneliu Lungu a candidat pentru postul de şef Birou Integrare Europeană. Concursul s-a ţinut în decembrie 2002 şi a fost angajat de la 1 ianuarie 2003. A fost singurul candidat la concurs şi a obţinut o notă peste 9.00. Unterior, schema de personal s-a modificat şi dl Lungu a fost încadrat pe o funcţie de execuţie, respectiv consilier clasa I, grad superior. Legea 161/2003 permite încadrarea pensionarilor, foste cadre militare, ca funcţionari publici cu normă întreagă, ei cumulând, pe perioada angajării, salariul cu pensia. Nicăieri în Statutul Funcţionarilor Publici nu există o prevedere care să interzică acest lucru! Cazul dlui Lungu reprezintă o situaţie atipică, dar are avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.
orneliu Lungu a fost angajat “în termeni legali”. Dar faptul că, în condiţiile în care, la Biroul pentru Integrare Europeană (sic!) al Prefecturii a candidat ca şef un singur pensionar cu relaţii în PSD, îndoctrinat de comunism şi cu probleme de sănătate, care a şi fost angajat, dealtfel, când sute de tineri, proaspeţi absolvenţi de facultăţi de Ştiinţe Juridice, Administraţie Publică, Relaţii Internaţionale, etc., îngroaşă rândurile şomerilor, aruncă în derizoriu şi acoperă de ridicol justificările celor care l-au angajat şi îl ţin pe Lungu la loc călduţ, pe banii noştri.
Cu toate că, în ultimele 3 săptămâni, ne-am interesat dacă Mihai Corneliu Lungu s-a întors la serviciu, joi, 24 iunie, acesta se găsea încă în concediu medical, astfel că nu am avut posibilitatea să consemnăm şi punctul său de vedere cu privire la cele de mai sus. Pe care, în cazul unor eventuale obiecţiuni, ne angajăm să îl publicăm într-unul din numerele viitoare.

Cornel Melinte