Modul în care sunt cheltuiţi banii pe un an ai Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Cluj arată o discrepanţă uriaşă între sumele alocate pentru spitale şi medicamente şi celelalte segmente, cum ar fi medicina de familie, îngrijirile la domiciliu sau asistenţa socială. Concret, anul trecut, din totalul bugetului CAS Cluj de 1,7 miliarde lei, au fost cheltuiţi pentru spitale şi medicamente, 1,2 miliarde lei. Medicii de familie au primit doar 55 milioane lei. Grosul banului merge spre serviciile care sunt greu de controlat şi unde se fac cele mai mari ilegalităţi. În momentul în care se face bugetul pe un an al caselor de asigurări, cifrele sunt doar orientative, puse de formă pe hârtie. Nimeni nu ştie niciodată cum se cheltuiesc de fapt banii în sistemul sanitar, asiguratul habar nu are unde se duc banii care i se trag lună de lună din salariu.
Mare parte din bugetul pe anul trecut al CAS Cluj a fost cheltuit pentru spitale şi medicamente. Potrivit datelor transmise de reprezentanţii CAS Cluj, la solicitarea Gazeta de Cluj, bugetul total pe anul 2017 a fost de peste 1,7 miliarde lei. Din această sumă, peste 1,4 miliarde lei s-au dus pe materiale şi prestări servicii cu caracter medical. La acest capitol intră medicamentele cu şi fără reţetă, medicii de familie şi spitalele. Suma de 1,4 miliarde lei defalcată arată în felul următor: pentru spitale au fost cheltuiţi aproape 600 milioane lei; pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală au fost cheltuiţi peste 306 milioane lei; pentru medicamente pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale s-au cheltuit 289.536.000 lei; pentru asistenţă medicală primară (medici de familie), 55.293.000 lei; pentru materiale sanitare specifice utilizate în cadrul programelor naţionale s-au cheltuit 29.427.000 lei; pentru servicii medicale de hemodializă şi dializă peritoneală, 42.881.000 lei; pentru dispozitive şi echipamente medicale, 8.241.000 lei; pentru asistenţă medicală pentru specialităţi clinice, 43.450.000 lei; pentru asistenţă medicală stomatologică, 4.147.000 lei; pentru asistenţă medicală pentru specialităţi paraclinice, 25.948.000 lei; pentru asistenţă medicală în centrele medicale multifuncţionale, 2.596.000 lei; pentru servicii de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar, 4.406.000 lei.
Îngrijirea la domiciliu, ignorată aproape de tot
Îngrijirile medicale la domiciliu sunt un segment pentru care se alocă foarte puţini bani din bugetul total al CAS. Anul trecut, doar 2,5 milioane lei au fost cheltuiţi pentru îngrijiri medicale la domiciliu. Deşi 21 de asociaţii şi firme se află în contract cu CAS, sumele alocate an de an sunt insuficiente, astfel că pacienţii şi firmele bolnavilor care au nevoie de îngrijiri medicale acasă trebuie să plătească pentru aceste servicii. Problema este una delicată ţinând cont de faptul că mare parte din pacienţi sunt fie bolnavi care au nevoie de servicii medicale paleative, fie pacienţi cu situaţie familială specială, fie persoane imobilizate la pat.
Din bugetul pe anul trecut al CAS, pentru prestaţiile medicale acordate în baza documentelor internaţionale s-au cheltuit, anul trecut, aproape 16,5 milioane lei.
O sumă importantă a fost alocată anul trecut pentru transferuri din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate către spitale pentru acoperirea creşterilor salariale. Este vorba despre 208.156.000 lei.
Cheltuielile pentru activitatea proprie a CAS Cluj au fost de peste 10 milioane lei, iar pentru asigurări şi asistenţă socială au fost alocaţi peste 82 milioane lei.
Cifrele seci ascund cheltuieli nejustificate
An de an când se face bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sunt prezentate nişte cifre seci, fără nicio explicaţie. Adică exact aşa cum a transmis şi CAS Cluj lista cheltuielilor solicitată de Gazeta de Cluj. Aşa stând lucrurile, asiguratul nu ştie niciodată pe ce sunt cheltuiţi banii care îi sunt reţinuţi lunar din venituri.
„Ce aţi văzut ca cifre la bugetul Casei de Asigurări este o bătaie de joc colosală. La momentul când s-a făcut bugetul se vede pe înregistrarea Comisiei de Sănătate cum o doamnă de la PNL îl întreabă pe domnul care conduce Casa de Asigurări ce reprezintă cifrele pe care ni le-au adus în comisie. Este uluitor, erau nişte cifre uriaşe pe protocol, care nu aveau nicio explicaţie. De fapt aceste calcule pe care le vedem în mass-media ascund adevăratele cheltuieli din sistem pentru că niciodată nu ştim în mod real cum se consumă banii în sistemul sanitar. Cifrele acestea sunt doar orientative, niciodată nu ştim pe ce se cheltuie în mod real. Se fac cheltuieli nejustificate, necuantificate”, afirmă deputatul USR, Emanuel Ungureanu, vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.
Caz concret de fraudă – Mihai Lucan
Ceea ce declară Emanuel Ungureanu este cât se poate de real, dar foarte rar ies la iveală ilegalităţile din sistemul sanitar. Cazul Mihai Lucan ar putea fi un prim pas.
„Noi am cerut în mod expres (colegul meu Tudor Pop din Comisia de Sănătate are proiect de lege prin care cere ca fiecare asigurat să primească justificarea cheltuielilor care se fac în spital pe baza asigurării de sănătate, un fel de cerere de decont) ca să vedem pe ce se duc banii noştri, cât a costat spitalizarea, cât a costat medicaţia. Vedem că în cazul Lucan de exemplu se încărcau pe foile unor pacienţi şi şapte antibiotice pentru ca să se dea la alţi pacienţi care veneau la clinica privată. Adică pe numele dvs. dacă aţi fi fost tratat apărea o sumă de 80.000 lei şi statul cheltuia pe dvs. pentru altă intervenţie doar 7.000 lei. Fraudele s-au făcut cu complicitatea clară a celor care trebuiau să controleze sistemul. Acest aspect este strâns legat de transparenţa cheltuirii banului în sistemul de asigurări de sănătate”, spune deputatul USR.
Zona cu cei mai puţini bani este controlabilă
Este interesant faptul că tocmai acele sectoare medicale care pot fi mult mai uşor controlate şi care sunt cuantificabile primesc cei mai puţini bani.
„Pe zona de prevenţie ar putea fi cuantificat: ce consultaţii a făcut medicul de familie, ce recomandări a dat pacienţilor, ar putea avea fişă de evaluare, dacă şi-a făcut analizele anuale, pe când dacă dai bani unui spital, dacă a cheltuit bani cu o firmă prietenă şi costă 5 lei vopseaua şi el o face cu 35 lei, de aceea sunt mai mari cheltuielile în zona necuantificabilă, pentru că de acolo pot lua şpagă”, subliniază Emanuel Ungureanu.
De ce nu se poate face medicină preventivă
Medicina preventivă este foarte greu de făcut de către medicii de familie. Emiliana Costiug, medic de familie afirmă că toţi colegii ei se află într-o situaţie dramatică, banii abia le ajung pentru acoperirea salariilor şi a redevenţelor pentru spaţiile în care funcţionează cabinetele. Despre investiţii în aparatură nu se pune problema, aşa că medicina de prevenţie fără dotări este extrem de greu de făcut.
Emanuel Ungureanu consideră că medicii de familie sunt cea mai umilită categorie din sistemul sanitar.
„Ce este absolut dramatic este că medicii de familie nu se solidarizează şi doar 25% luptă cu demnitate ca noi să fim trataţi decent şi să se facă prin intermediul medicilor de familie ceea ce trebuie, ce este necesar pentru o populaţie atât de bolnavă, adică medicină preventivă. Medicii de familie sunt cea mai umilită categorie de medici din România. Acest lucru îl spune un parlamentar din Comisia de Sănătate, care este şi vicepreşedinte şi care se simte ruşinat de fiecare dată când merge la casierie şi ia aproape 4.000 de euro salariu, mult mai mult decât un neurochirurg din România şi infinit mai mult decât un medic de familie. Eu, de ruşine donez o mare parte din veniturile mele de parlamentar către copiii care fac dializă, dar asta nu rezolvă o problemă uriaşă de inechitate”, declară deputatul USR.
Medicii de familie protestează de câteva zile, fiind nemulţumiţi de birocraţia din sistemul medical. 25% dintre aceştia au refuzat să semneze contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, actele adiţionale fiind expirate deja.
Si asa vor cei de „buna” credinta sa ramana.