În septembrie 2022 a fost inaugurat, cu mare fast, sediul creșei și grădiniței Crasna, jud. Sălaj – comună majoritar maghiară. Clădirea a fost construită cu fonduri de la Guvernul României, prin PNDL. Vreo 10 politicieni, inclusiv Kelemen Hunor, s-au înghesuit la tăierea panglicii. Toate bune și frumoase atunci, dar oare știe cineva că accesul copiilor români în acest imobil este limitat?
”În cele 3 grupe de creșă sunt 28 copii maghiari, iar părinților români li s-a transmis că nu este niciun loc liber pentru copiii lor, și chiar dacă ar fi, îngrijitoarele vorbesc doar limba maghiară și nu s-ar putea înțelege cu micuții.
La grădiniță – aceeași poveste. Copiii români de toate vârstele sunt înghesuiți într-o grupă cu 25 locuri, iar restul – trimiși la plimbare prin alte comune. Nu mai sunt locuri, transmit sec Primăria Crasna și Liceul Tehnologic „Csereyi-Goga”. Însă aceleași instituții nu au depus vreo cerere la ISJ Sălaj pentru înființarea unei noi grupe cu predare în limba română.
Dar sunt suficiente locuri pentru ca preșcolarii maghiari să studieze în grupe individuale, în timp ce pentru copiii români din Crasna și Ratin sunt grupe cu regim simultan, cu efective peste pragul maxim de 20 de preșcolari prevăzut de Legea învățământului.
Din păcate, Crasna nu este singurul exemplu de discriminare a copiilor și, până la urmă, a educatorilor și profesorilor români.
Deși în Camăr sunt 4 copii vorbitori de limba română, Primăria și Școala Gimnazială nr. 1 nici nu s-au gândit să ceară ISJ o grupă pentru aceștia, motivând că educația preșcolară nu este obligatorie. De văzut dacă o vor cere anul acesta, când inclusiv grupa mijlocie devine obligatorie, potrivit legii.
Și de văzut dacă ISJ Sălaj va accepta o grupă la linia română cu 4 copii, pentru că atunci când vine vorba de clasele românești cu efective mici, taie și desființează pe capete (invocând finanțarea per capita), dar claselor maghiare le permite să funcționeze sub pragul minim.
Așa s-a ajuns la situația în care școli primare precum Păușa și Dolheni au clase românești în regim simultan cu peste 30 elevi, iar cea din Borla are clase maghiare în regim individual cu 7 și 9 elevi. La grădinițele din Halmășd și Letca sunt grupe cu 30 copii români iar la cea din Leșmir – o grupă de 4 copii maghiari, din care în realitate, doar 1 merge la activități. Practic, ISJ Sălaj girează pentru ca statul roman să plătească o educație de tip particular pentru un copil maghiar, în timp ce zeci de alți copii români sunt obligați să facă naveta în alte localități, pentru a avea acces la educație.
Ne bucurăm că ISJ Sălaj are în atenție drepturile minorităților, însă ne-am dori să se asigure că și românii care sunt minoritari în unele zone beneficiază de aceleași drepturi.
Ne bucurăm că maghiarii din România au condițiile și posibilitatea să studieze în limba maternă în cele mai îndepărtate cătune, dar ne-am dori să recunoască asta, să nu mai atace cu orice ocazie statul roman și să ia în calcul că, pentru ca o astfel de clasă a lor să fie menținută în funcțiune, mai multe clase românești sunt comasate sau desființate, afectând elevi și profesori”, arată protestul unui grup de profesori din localitate.
