DNA Cluj a acuzat de corupție un țăran! Judecătorii l-au achitat!

Șeful unui composesorat din Cluj, trimis în judecată de procurorii pentru corupție, a fost achitat definitiv de magistrații Curții de Apel Cluj, care au menținut soluția instanței de fond. Este vorba despre Vasile Ghiran, șeful composesoratului Nădașu, acuzat că ar fi obținut ilegal aproape un milion de lei de la APIA, fonduri nerambursabile.

La jumătatea anului 2018, Vasile Ghiran, șeful composesoratului Nădașu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA Cluj care l-au acuzat de corupție. Potrivit rechizitoriului, „în perioada 2013-2014 inculpatul Ghiran Vasile, în calitatea menţionată mai sus, a depus cu rea-credinţă la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente inexacte care conţineau menţiuni referitoare la proprietari de animale care nu aveau calitatea de membri composesori şi care nu au avut înţelegeri scrise / verbale cu Composesoratul pentru păşunarea animalelor”. Astfel, Ghiran ar fi obținut fonduri nerambursabile pe nedrept, în valoare de aproape 900.000 de lei – iar Agenția de Plăți s-a constituit parte civilă în proces, și cere peste un milion de lei. Composesoratului i s-au blocat conturile pentru recuperarea banilor.

La sfârșitul anului trecut, magistrații de la Tribunalul Cluj l-au achitat pe Ghiran de acuzațiile aduse.

”Achită pe inculpatul Ghiran Vasile pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, (…) (2 acte materiale). În temeiul art. 25, alin. 5, C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de către partea civilă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În temeiul art. 404, alin. 4, lit. c, C. proc. pen. dispune ridicarea măsurii asiguratorii a popririi asiguratorii luată prin ordonanţa din data de 20.04.2018 asupra sumelor de bani existente în conturile părţii responsabile civilmente Composesoratul Nădaşu deschise la Banca Transilvania SA”, arată soluția pe scurt a instanței.

Procurorii și reprezentanții APIA au contestat decizia judecătorilor.

La sfârșitul lunii trecute, Curtea de Apel Cluj a pronunțat o sentință definitivă în dosar, în sensul că a respins apelurile făcute de cele două instituții și a menținut soluția de achitare.

Întocmirea de documente inexacte nu constituie o faptă penală

Potrivit procurorilor, ”caracterul inexact al documentelor folosite și prezentate de inculpatul Ghiran Vasile derivă din faptul că acesta a înscris în Tabelul nominal cu membrii Composesoratului nr. 13 / 28.03.2012, precum și în Tabelul 1 cu proprietarii / deținătorii de animale care pășunează pe suprafața de pajiște declarată (tabele pe care le-a utilizat și în anul 2013 și în anul 2014) proprietari de animale care nu aveau calitatea de membri composesori și care nu au avut înțelegeri scrise / verbale cu composesoratul pentru pășunarea animalelor.

Inculpatul Ghiran Vasile a înscris date inexacte în tabelele menționate pentru a asigura fraudulos conformitatea GAEC pentru pajiștile aflate în proprietatea Composesoratului. În perioada 2013 – 2014, contrar declarațiilor formulate pe proprie răspundere la APIA de Ghiran Vasile, composesoratul nu a utilizat în scopuri agricole pajiștile deținute, nici prin pășunat (cu asigurarea unei încărcături de animale de minim 0,3 UVM / ha), nici prin cosit cel puțin o dată pe an”, se arată în rechizitoriu.

Practic, Ghiran a făcut cereri de la plată la APIA pentru o suprafață de 298,35 ha anexând un tabel în care erau înscrise mai multe persoane din zonă, care dețineau animale, dar nu erau membri ai composesoratului.

Însă, Tribunalul Cluj a reținut că ”faptele comise de inculpat, nu întrunesc conținutul constitutiv al infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei, în formă continuată. (…) Sesizarea instanței s-a realizat pentru comunicarea de către inculpat a unor documente inexacte , cu rea-credință, în vederea accesării subvenției de la APIA. În consecință, fiind învestită doar cu această faptă, instanța nu va putea reține comiterea infracțiunii într-o altă modalitate alternativă prevăzută de textul de incriminare. Prin urmare, instanța va examina realizarea conținutului constitutiv la infracțiunii, exclusiv prin prisma modalității reținute în actul de sesizare, și anume folosirea de date sau declarații inexacte”, se arată în motivare.

Procurorii au căzut la oral

În opinia magistraților care au judecat dosarul, ”noțiunea de documente inexacte nu este definită de lege. În contextul cauzei de față , sensul acestei noțiuni a fost stabilit prin raportare la prevederile Manualului de procedură privind administrarea cererilor unice de plată pentru anii 2013 și 2014 emise de Ministerul agriculturii și dezvoltării regionale . Aceste acte normative permiteau folosirea animalelor altor fermieri pentru asigurarea UVM/ha, dacă făceau parte din familie, sau cu condiția existenței unei înțelegeri scrise între proprietarul/arendașul pășunii și fermierii respectivi. Dacă prevederile acestui manual ar fi permis spre exemplu și existența unei înțelegeri verbale, sau din contră ar fi prohibit orice fel de înțelegere, fie e a scrisă sau orală, noțiunea de document inexact ar fi avut o cu totul altă semnificație, în această cauză. Prin urmare, reținem că, în cauza de față, noțiunea de document inexact, și implicit și caracterul penal al faptei reținute în sarcina inculpatului, sunt fundamental legate de prevederile celor două manuale emise de APIA.

Prin urmare, deducem că inculpatului i se impută faptul că ar fi încălcat o dispoziție normativă care însă nu e prevăzută de legislația primară – lege sau ordonanță a Guvernului”, se arată în motivare.

Banii au rămas în contul composesoratului

În același timp, judecătorul a atras atenția procurorilor DNA Cluj care au cercetat cazul că banii au rămas în conturile composesoratului, Ghiran nefolosindu-se de ei, iar majoritatea persoanelor care figurau în tabelele întocmite de șeful composesoratului au folosit pășunea pentru care Ghiran a accesat fondurile respective în baza unor înțelegeri verbale sau în virtutea faptului că unii dintre ei erau rude cu alți membri din composesorat. ”O altă dovadă importantă în sensul bunei-credințe a inculpatului, este faptul că nu a avut nici un beneficiu pe urma accesării subvențiilor. Întreaga sumă de bani de care a beneficiat Composesoratului Nădașu, se află și în acest moment în contul acestuia. Orice activitate infracțională are un anumit mobil. În cauza de față nu a fost identificat un mobil al activității întreprinse de inculpat, un argument în plus în sensul inexistenței intenției de fraudare a părții civile.

În actul de sesizare nu se reține însă că inculpatul ar fi comis vreo nelegalitate prin faptul că anumite animale au fost declarate pentru obținerea a două subvenții pe suprafață. În consecință, nefiind învestită cu această chestiune, instanța nu este abilitată a se pronunța asupra acesteia . Tot astfel, problema ridicării adeverințelor de la medicul veterinar, fără știința unei părți a membrilor composesori, nu a fost evidențiată în actul de sesizare ca fiind un mijloc fraudulos prin care au fost comise faptele. Prin urmare nu va fi analizată de instanța de judecată”, se mai arată în motivare.