DNA Cluj a rămas fără macetă în jungla urbanismului din Cluj-Napoca

Săptămâna trecută, Gazeta de Cluj a prezentat faptul că mai mulți angajați ai Direcției Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca sunt audiați la DNA Cluj într-un caz de corupție. Însă, procurorii anticorupție din oraș au la sertar mai multe plângeri care îi vizează pe urbaniștii din subordinea lui Emil Boc. Chiar dacă de zeci de ani urbanismul clujean este edificat pe corupția din instituțiile publice, procurorii nu au reușit să trimită pe nimeni în judecată. În acest articol, Gazeta de Cluj vă mai prezintă două plângeri: în prima autorizația de construcție pentru un proiect a fost eliberată de urbaniștii primăriei doar după ce terenul a ajuns la cine trebuie, iar în cealaltă acuzațiile au fost îndreptate către un proiectant cunoscut din oraș care, împreună cu urbaniștii locali au avizat un proiect care a dus la degradarea proprietății vecinilor.

În urma publicării în numărul de săptămâna trecută a Gazetei de Cluj a unui articol despre o plângere la DNA Cluj depusă împotriva unor angajați ai direcției Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, reporterii Gazeta de Cluj au mai aflat de două cazuri similare.

Într-unul dintre ele este vorba despre modalitatea în care a fost autorizat un proiect imobiliar situat pe strada Ionel Perlea nr 18 din cartierul clujean Borhanci.

Inițial, proprietarul terenului a solicitat emiterea unei autorizații de construcție pentru construirea unui duplex pe o suprafață de 900 mp. A așteptat patru ani de zile pentru ca documentația depusă să fie avizată. Văzând Primăria Cluj-Napoca nu intenționează să emită autorizația, omul a vândut terenul soților Daniela și Bogdan Nicolae Culda. Culmea, de această dată, urbaniștii primăriei au avizat documentația extrem de rapid. 

Ea a lucrat la Bechtel, în cadrul proiectului Autostrăzii Transilvania, la DP Consult și, acum, la ACI Cluj SA. Firma DP Consul îi aparține clujeanului Mircea Pop, fostul șef al Companiei de Drumuri și Autostrăzi din România. Societatea ACI Cluj le aparține lui Dorel Goia și Horea Ciorcilă. Primul este un om de afaceri din domeniul imobiliarelor, unul dintre milionarii români, al doilea este șeful Băncii Transilvania. 

Bogdan Nicolae Culda a fost, până anul trecut, unul dintre asociații firmei de construcții imobiliare Rebo Cons AG. Partenerul lui, Bodea Teodor Remus, care a rămas cu pachetul de acțiuni mai are firma KOMPAS BUILD AG SRL. Inițial, firma Rebo Cons AG a avut sediul social la adresa  Ionel Perlea nr 18.

Proiectarea și documentațiile pentru imobilul din Borhanci au fost făcute de arhitectul Victor Mihai Mihăescu care a reușit să autorizeze, pe terenul de 900 mp 490 mp de la adresa menționată, două duplexuri, nu unul cum încercase fostul proprietar o casă unifamilială. Arhitectul este fondator şi director general al biroului de arhitectură ARCHDESIGN. Rotarian din anul 2011, este fost presedinte al Rotary Club Cluj-Napoca Visio şi membru fondator al Rotary Club Cluj-Napoca E-Club 2020.

Printre altele, biroul lui de arhitectură se ocupă de proiectul imobiliar dezvoltat de Horia Ciorcilă și Dorel Goia prin intermediul companiei Geainv SA. Este vorba de o dezvoltare pe aproape 3,5 hectare lângă magazinul Dedeman din Cluj Napoca. 

”Nu îmi aduc aminte prea multe despre proiectul respectiv… este vorba despre ceva ce s-a întâmplat acum 12 ani, vă dați seama! Dar parcă a fost vorba despre o situație relativ ușoară cu proiectul din Borhanci. Nu a fost eliberată autorizația chiar așa de repede, cum spuneți dumneavoastră, dar nu au fost probleme. Nu s-a făcut PUZ sau alte lucruri care să îngreuneze situația”, a declarat arhitectul clujean.

UPDATE 31.08.2023

În apariției acestui articol, Dorin Culda a contactat redacția Gazeta de Cluj pentru a oferi un punct de vedere în cadrul căruia aduce o serie de precizări și rectifică o parte din informațiile publicate mai sus.

În urma discuției, reporterul Gazeta de Cluj rectifică faptul că proprietatea soților Culda are 900 de mp, suprafața terenului fiind, în realitate, de 490 mp. Pe această suprafață a fost edificată o casă unifamilială care, conform extrasului CF, este compusă din ”Nr. niveluri:3; S. Construita la sol:137 mp; C1-Casa unifamiliala cu regim de inaltime P+E+M avand infrastructura sub stalpi cu cuzinet si bloc de fundare, sub diafragme fundatii continue.Planseu peste parter si etaj din beton armat, structura zidarie portanta din caramida cu samburi de beton, acoperisul este de tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla zincata profilata.compus din: la parter: 3 dormitoare, 2 bai, 1 dressing, CT+uscator, casa scarii, balcon; la etaj: living+loc de luat masa, bucatarie, Baie, Hol, casa scarii, terasa circulabila, la mansarda: depozit, casa scarii, gol deasupra garajului. Constructia a fost edificata in anul 2013, nu define certificat de performanta energetica si nu are lift”.

Despre faptul că pentru această locuință timpul de eliberare a autorizației de construcție a fost de mai puțin de patru luni, Bogdan Culda a a declarat că ”terenul a fost a unor medici, care nu au dorit să se ocupe de construcție. A fost o autorizație pentru o casă unifamilială, nu a fost nevoie de PUZ și nu sunt de acord cu faptul că se induc acuzații de acest gen asupra noastră pentru că am obținut autorizația de construcție în patru luni”.

Autorizațiile eliberată cu ochii închiși de urbaniștii administrației locale clujene

În cea de-a doua situație este vorba tot despre modalitatea în care o parte dintre angajații Direcției Urbanism din Primăria Cluj-Napoca avizează documentațiile. De această dată este vorba despre un proiect făcut de firma Bogart, una dintre societățile de arhitectură și proiectare cu care administrația locală clujeană are încheiate multe contracte.

Soții Ana și Florin Pîgleșan Pop au făcut plângeri penale care au ajuns la DNA Cluj și au deschis acțiuni în justiție în care sunt pârâți Ligia Subțirică și Doina Hodrea, angajate la data respectivă în Direcția de Urbanism. De asemenea, și Emil Boc se numără printre persoanele care au calitatea de pârât în dosar. Într-un articol publicat în urmă cu doi ani în adevărul.ro, familia Pop Pîgleşan îşi acuză vecinii – familia Pătcaş- că lucrările realizate cu ocazia edificării unei construcţii şi ulterior a unui zid de sprijin au afectat integritatea casei acestora. Proiectul casei familiei Pătcaş a fost realizat de specialiştii de la Bogart Construct.
Procesul civil a început în toamna anului 2016. În cererea de chemare în judecată înaintată de familia Pop se arată că: în a doua parte a anului 2015, pârâţii au început lucrările pentru ridicarea pe terenul acestora a unei case unifamiliale  S+P+M, precum şi lucrările pentru amenajarea exterioară a terenului. Astfel, pe terenul pârâţilor s-a executat o săpătură cu adâncimea de 2,5 metri, aflată la 2 metri de gardul reclamanţilor. Familia Pop a angajat un expert tehnic – Augustin Popa – care a concluzionat că aceste lucrări pot provoca distrugerea casei lor. În expertiza tehnică întocmită de Augustin Popa se arată că „se impune executarea unor lucrări de stabilizare a taluzului”, în speţă un zid de sprijin de protecţie, astfel încât să nu fie afectată casa vecină.

„S-a realizat un zid compromis, fără a respecta nimic din prevederile Np120/2014 Normativul privind cerinţele de proiectare, execuţie şi monitorizare a excavaţiilor adânci în zone urbane, materialul din spatele zidului, compactarea neconformă duc în continuare la distrugerea casei noastre”, mai susţine Florin Pop. El precizează că primele semne de fisuri la casă au apărut la începutul lunii mai 2017, la 2 luni de la excavarea drumului. „Ulterior au apărut alte fisuri noi şi continuă să apară şi să se înmulţească în prezent, reprezentând un pericol. Trăim cu gândul de a evacua casa pentru siguranţa noastră. Acestea sunt concluziile experţilor,  vorbesc despre rapoartele a 7 experţi). Zgomotele, trosnetele din timpul nopţii sunt de coşmar pentru mine şi familia mea, crăpăturile s-au mărit semnificativ cu penetrarea zidului până sub talpa fundaţiei şi sunt mai pronunţate pe partea adiacentă săpăturilor.”

De cealaltă parte, Călin Părcaş explică: „Am obţinut   autorizaţia de construire nr.822/17.06.2016 ȋn baza căreia am şi executat, ȋn mod evident, cât se poate de legal, zidul de sprijinire pe limita de proprietate a imobilelor părţilor, având la bază proiectul realizat de dr.ing. Mircea Petrina, verificat dl. dr.ing. Augustin Popa.”

Un expert care a depus o documentație în dosar arată că „lucrările de excavare executate de pârâţi fără a avea un  proiect tehnic şi avizele necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie la adâncimi de -5,5 – 6,0 m în perioada 28.02…02.03.2017, dar şi lucrările de excavaţii pe baza prevederilor AC nr. 822/2016 obţinută fără îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute în Normativul NP120-2014, de monitorizare şi urmărire a comportării clădirilor adiacente a afectat zona care constituie terenul de fundare al imobilului producând degradări prin fisurare, crăpături şi tasare a imobilului acestora ca urmare a dezvoltării planurilor de alunecare de pământ de sub clădire înspre partea excavată de mare adâncime.”

Într-o parte dintre dosare petenții nu au avut câștig de cauză, dar au deschis altele care acum se află pe rolul instanțelor de judecată. De asemenea, plângerea de la DNA a fost soluționată cu neînceperea urmării penale.

DNA are în lucru o plângere care îi vizează pe urbaniștii Primăriei Cluj-Napoca

Ca urmare a unei plângeri făcute de un investitor imobiliar din Bistrița Năsăud o parte dintre angajații biroului de urbanism din cadrul administrației locale au fost audiați de procurorii de la DNA Cluj. Printre ei, în calitate de martori, au dat declarații arhitecții Adrian Iancu și Ligia Subțirică, care fac parte din Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism. Acuzațiile au legătură cu modalitatea în care a fost construit proiectul imobiliar aflat pe strada Emil Racoviță nr 29. Investitorul imobiliar Victor Nebunu, patronul firmei Inter Invest Grup din localitatea Beclean, jud Bistrița Năsăud, a formulat o plângere penală vizavi de modul în care a fost autorizat blocul de locuințe care s-a construit pe un teren cuprins între strada Cetății și strada Emil Racoviță nr 29.  Potrivit surselor, terenul a fost deținut, inițial, de Victor Nebunu care ar fi dorit să înceapă o dezvoltare imobiliare pe amplasamentul respectiv. Însă, după ce s-a ”lovit” de opacitatea urbaniștilor de la Primăria Cluj-Napoca, a realizat că nu poate face nicio afacere. Ulterior, a fost contactat de Viorica Neag, un alt investitor imobiliar despre care nu se cunosc prea multe detalii, fiind o persoană stabilită în America, care l-a convins să îi vândă terenul. Când Neag și-a prezentat proiectul urbaniștilor administrației locale, nimeni nu a mai avut nimic de obiectat. Astfel, dacă pentru Nebunu, proiectul nu a putut fi autorizat cu mai mult de 10 apartamente, pentru Neag s-a putut autorizarea unui imobil cu 13 locuințe. Blocul, prezentat ca o clădire cu șase demisoluri, parter etaj și mansardă, are, de fapt, 10 etaje.